Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/95

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


avè
60


avè (col.) ↦ avei.

avegnir (bra.) ↦ avenire.

avei Ⓔ HABĒRE (EWD 1, 182) 6 1631 haverà 3 fut. (Proclama1631-1991:156)
gad. avëi mar. avëi Badia avëi grd. avëi fas. aer caz. aer bra. aer moe. aer fod. avei col. avè amp. aé LD avei MdR avëi
v.tr. Ⓜ à, aon, abù
1 possedere determinati beni materiali (gad. B 1763; A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Mj 1929; Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ avere, possedere Ⓓ haben, besitzen ◇ a) Segnor scì, n’aon ben n pec. Volede che jissane a i tor, e? Segnor sì: n’aong beng un pétsch. Volede che schisane ai torr é? GiulianiGB, Gespräch1812-2014:57 (bra.); b) Jache to signur Berba ê n om de gran stüdio e de gran savëi, sce ne dübiti nia ch’ël n’abe üna de les plü beles libreries. Ĝiacche tò Signur Bärba ê ‘ǹ óm de graǹ stüdio e de graǹ savëi, ŝe ne dübiti nia ch’ël n’abbe üna de les plü belles libreries. DeRüM, Libri1833-1995:285 (MdR); c) Aló che l’é stat, el s’à dat a ogne sort de vic, e en pech temp l’à durà su dut chel che l’aea. Allò che l’è stat, el s’ ha dat a ogni sort de vicc, e in pech temp l’ha durà su dutt chel che l’aèa. SoraperraA, FiProdigoCAZ1841-1986:246 (caz.); d) e col śì a ra granda ‘l à magnà duto chel, che ‘l aea. e col zì ara granda l’ha magnà dutto chel, che l’a-veva. ConstantiniM, FiProdigoAMP1841-1986:255 (amp.); e) e chëst so pere per l contenté i’à fat fora le so pert de chël tánt, che l ava e cast so père per l’contenté gli ha fatt’ fora le so pèrt de cal tant, che l’ava DebertoM, FiProdigoFOD1841-1986:258 (fod.); f) Cotánta de jent forestiera n cesa de mio pere i n à pán, che i’ n vánza Cotanta de zent forestiera ‘n cieŝa de mio père i n’ha pang, che i ne vanza DebertoM, FiProdigoFOD1841-1986:260 (fod.); g) Anpezane! sentreae, / s’aé fosc vediei da maza Anpez̄ane! sentre-ave, / s’ avé fosc vediéi da maz̄a DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:111 (amp.); h) Cëla, no vester dessenà, che tu ies uni ëura stat pra me, y oves dut chël, che ie ove Tgèla, no vöster dössanà, che tu jes ugn’ ëura stàt pra më, y òves dutt chëll, chë jö òve VianUA, FiProdigo1864:193 (grd.)
2 presentare certe caratteristiche fisiche, morali o intellettuali (gad., fod., amp., MdR) Ⓘ avere Ⓓ haben ◇ a) t’es moro, e slocé, ma t’as talent / te sas velch, e t’as virtù. tes moro, e slochie, ma tas talent / te sas velch, e tas virtu. PezzeiJF, TTolpei1805-2010:191 (fod.); b) por podëi jí despó bel frësch / a deventé n bun studënt / porcí [ch’] t’as proprio n bun talënt Por podei schì dspo bell freschc / A di-ventë un bung studänt / Portgì t’ has proprio un bung talënt PezzeiJF, GTerza1819-2010:196 (Badia); c) Le medemo â le viz de bëire n pü’ tröp Le medemmo â le viz de bëire ‘ǹ pü’ treup DeRüM, VizBëire1833-1995:274 (MdR); d) Percì l à cane grane / E lerge de doi spane Perçhi l’ha canne grane / E lergie de doi spanne PescostaC, OrghenPlie1843-2013:428 (fod.); e) par se i pensa e pa ra śente / i à ‘l cuor fiedo come un rou. par sé i pensa e para zènte / i a ʼl cuór fiedo come un ròu. DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:117 (amp.) ☟

porté.
3 provare sentimenti, emozioni, sensazioni fisiche, e in genere per denotare un modo di essere, una con-dizione (gad., grd., fas., fod., amp.) Ⓘ avere, provare Ⓓ haben, verspüren ◇ a) Gejù Crist cruzefis, avëde de me pietà. Giesu Cristo crucifis, avade de me pietà. RungaudieP, LaStacions1813-1878:89 (grd.); b) ve prëie cun duta mi ana de me dé la grazia d’avëi ruel l cuer nët, y jià dla virtù santes ve preije cun dutta mi ana de me dè la grazia d’avei ruöl ‘l cuer nat, j shia della virtù santes RungaudieP, LaStacions1813-1878:92 (grd.); c) e daspò l à scomencé ad avei ence dël debujen, l s’à mossù mëte a laoré pro n signour e daspò ‘l ha scomencè ad avei éncie dal be busang, el s’ ha mossù matte a laorè pro ‘n signour DebertoM, FiProdigoFOD1841-1986:258 (fod.); d) beśen dì, che chiste almoto / i à dal diou poca paura. bezén di, che chiste almòto / i a dal diòu poca paura. DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:116 (amp.); e) No assà paura neto nia, / Che ogneun dorm da chiò fin ta Penìa. No asà paura neto nia, / Ke ognùn dorm da klo fin ta Penia. BrunelG, MusciatSalin1845:8 (bra.); f) La fertuna bën prëst se muda, tënietel for amënt, / Te chësta ne ebes superbia, tla desgrazia no spavënt. La fortuna bëŋ prèst së muda, tëgnetë ‘l fort a mënt, / Te chësta n’ébbes superbia, t’ la disgrazia no spavënt. PerathonerJA, Nseniamënt1865*:1 (grd.); g) Ne tocarà avè pazienza e combinà le cose a la meio coi confinanti. Ne toccarà avè pa-zienza e combinà le cose alla meio coi confinanti. AgostiniM, Dialogo1870*-2013:431 (col.); h) Cuanta lagrimes e piante / In chel dì, che ‘l é partì / Poerete dute cuante / ‘L aon caro, che mai pì. Quanta lagrimes e piante / In chel dì, che le parti / Poerete dute quante / Laveόn caro, che mai pi. Anonim, ManageriaComunal1873-1973:40 (amp.); i) cojì che ognun, che ava velch sul stome, lo sfogáva senza se n fè velch denfora o se vergogné. cosichè ognun, che aveva velc sul stomec, lo sfogava senza sen fè velc danfora o se ver-gognè. PescostaC, DecameronIXFOD1875:655 (fod.); j) mo salvé na vita inozënta é na bona opera y a fá dl bëgn ne desson avëi pora mo salvè na vita innozente è na bon ope-ra e a fa d’l bengn’ nè dessung avei pŏra DeclaraJM, SantaGenofefa1878:29 (Badia); k) i m’un restará chiló, cina ch’al é l’orenté d’Idî: forsc ch’Ël fej rové alerch val’ por-sona, ch’á compasciun y me delibrëia i m’ung resterà chi-lò, cina, ch’el è l’orentè d’Iddì: forsi ch’El fesc’ r’vè arlerc val persona, ch’à compassiung e mè delibera DeclaraJM, SantaGenofefa1878:57 (Badia)
4 essere affetto da una malattia (gad., amp.) Ⓘ avere Ⓓ haben ◇ a) Ma lascioi stà ch’i vade dal Dotor / Ci ch’à sfardor… Ma lascioi stà ch’i vade dal Dottor / Ci ch’ha sfardor… DegasperF, AgostinoCostantini1860:1 (amp.); b) Boiede, uma, ëis borjú, i slefs é süc! Boiede, uma, ais burjŭ, i sleff è sūttg! DeclaraJM, SantaGenofefa1878:71 (Badia)
5 risultare legato a qualcuno da un rapporto di parentela, conoscenza (gad., grd., fas., fod., MdR) Ⓘ avere Ⓓ haben ◇ a) Po vën Stina su per scela, / Po damandel: Cara bela / Ues’a l tò y ues l avëi? Po vën Stina super shela, / Po damandel: Kara bela / Vues tel to i vues l avëi? PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:60 (grd.); b) N zerto om â dui fis ’N tsert om avóa dui fis HallerJTh, FigliolProdigoBAD1832:139 (Badia); c) N om l’aea doi fies. Un om avéa doi fí. HallerJTh, FigliolProdigoCAZ1832:144 (caz.); d) N om ava doi fioi. Engn hom ava doi fioi. HallerJTh, FigliolProdigoFOD1832:151 (fod.); e) N vedl da chi agn â n nu ch’ël amâ tröp massa ‘Ǹ vedl da chi agn â ‘ǹ nù ch’ël amâ treup massa DeRüM, Nu1833-1995:278 (MdR); f) Chël signur da Coz ia San Linert / cola chestiana dl Brach á albü n bastert Ch’l signur da Coz ia San Linert / cola cherstiana dl Brach á abü n bastert PescostaC, BracunCoz1853-1994:225 (Badia)
6 reggere con una parte del corpo, tenere (grd., fas., amp.) Ⓘ avere, tenere Ⓓ haben, halten ◇ a) De Sant Ujep si gran paian / Messëssen for avëi tla man. De Sant’ Uſhep si gran pajan / Messëssun fort avëi tla man. PlonerM, GratulazionMahlknecht1813-1915:62 (grd.); b) Crive pu te bela Bëtes, / Arëis tost sul cë curnëtes! Crìve pu, te bœlla Bêttes, / Aurêis tost, sul ciê cornœttes! PlonerM, VedlMut1828-1997:351 (grd.); c) Chel ra porta ben zi-