Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/848

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


rich
813


Fosc ch’al [n’] é val’ de ri! N’é pa nia da rì! / Fôsc ch’al [n’] é vâl’ d’rî! PiccolruazA, Scassada1848-1978:71 (Badia); d) Ma con zerte ‘l é da ride / R’esperienza pì ra no val Ma con zèrte le da ride / Resperiènza pi ra no val Anonim, PrimaRapresentanza1873*-1973:22 (amp.) ◆ i rì ados a (gad.) Ⓘ sorridere a Ⓓ anlachen ◇ a) A chësta usc s’ êl descedé le pice, y i riô amablmënter ados ala uma A chesta usc’ s’ ēle descedè ‘l picce, e i riō amabilment’r addōs alla uma DeclaraJM, SantaGenofefa1878:19 (Badia) ◆

fora (gad. B 1763; A 1879; V/P 1998, grd. G 1923; L 1933; F 2002, fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; Ms 2005) Ⓘ deridere Ⓓ auslachen ◇ a) A n jëunn che ie fret, degun ne darà bona parola, / Sarà da uniun desprijà, ris ora da duta la jënt A n s̄oun chë ië fret, deguŋ no darà bona paròla, / Sarà da uŋiuŋ des̄pries̄à, ris ora da dutta la s̄ënt PerathonerJA, Nseniamënt1865*:1 (grd.) ◆ se la rì 1 (gad. A 1895; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. G 1879; G 1923; L 1933; F 2002; DLS 2002, fod. Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ sorridere Ⓓ lächeln ◇ a) Ciala mo chël puoro vegle colassù / l se la rì e ciala ju chialamo chal puoro vegle cola su / al sela ri e chiala su PezzeiJF, TTolpei1805-2010:192 (fod.); b) l vegle de la lum se baudiáva / la vegla de chisc mac se la ridëva il Vegle della Lum se baudiava / la Vegla di chis matg sella ridava PezzeiJF, TTolpei1805-2010:189 (fod.); c) Bel dessigü, a t’aldí baian en chësta fosa messess s’la rí vigni möt maiú de te Bell d’sigù, a t’ aldì baiang in chesta foſa messass’ s’ la rì vigne mutt maiù d’tè DeclaraJM, SantaGenofefa1878:47 (Badia) 2 (grd.) Ⓘ ridere Ⓓ lachen ◇ a) Cunscidran sta pitura se la rijova ëi drë dassënn Cunsidràŋ sta pittura sëla ris̄ova ëi drè dasënn VianUA, JëntCunvënt1864:195 (grd.); b) Duta la cumpania se la rij, y dezid, che l seniëur muessa paië la mesa. Dutta la campagnia sëla riŝ, y dëzid, che ‘l Signour muessa pajë la mëźa. VianUA, CalighéMaladët1864:196 (grd.).

(grd., LD, MdR) ↦ rì.

(Badia) ↦ rie.

ria (amp.) ↦ riva.

rial Ⓔ nordit. rial ‘leale’ 6 1833 riai pl. (DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:265)
MdR rial
agg. Ⓜ riai, riala, riales
moralmente integro (MdR) Ⓘ onesto, retto Ⓓ redlich ◇ a) a dì sëmper la verité, ad ester bel riai e fedeli e in soma a se deportè bëin e a fà con tüta puntualité sü oblighi a dì sëmpr la verité, ad estr bel riai e fedeli e iǹ somma a se deportè bëiǹ e a fa con tütta puntualité sü obblighi DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:265 (MdR).

rial (MdR) ↦ rial.

riament Ⓔ deriv. di (EWD 5, 526) 6 1878 riament (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:42)
gad. riamënt mar. riamont Badia riamënt grd. rijamënt
s.m. Ⓜ riamenc
prolungata e sonora manifestazione di riso (gad. P/P 1966; V/P 1998, grd. F 2002) Ⓘ risata prolungata Ⓓ Gelächter ◇ a) scemia ch’al ne capî ciamó nia, respognôl impó cun n bel riamënt semia ch’el nè capì ciamò nia, respognōle impò cunung bell riament DeclaraJM, SantaGenofefa1878:42 (Badia); b) Canch’al gnô davert la porta de porjun, i ciarâl datrai fit ala jënt, spo scraiâl cun n bur riamënt Cang ch’el gnē davert la porta d’p’rjung, i ciarāle datrai fitt alla jent, spo scraiāle cunung bur riament DeclaraJM, SantaGenofefa1878:125 (Badia).

riamënt (gad., Badia) ↦ riament.

riamont (mar.) ↦ riament.

ribrez Ⓔ it. ribrezzo 6 1862 ribrežo (DegasperF, TenpeAdes1862-1974:473)
fas. ribrez amp. ribrezo
s.m. sg.
senso di repulsione, di schifo od orrore; nausea; raccapriccio (fas. R 1914/99) Ⓘ ribrezzo, disgusto Ⓓ Ekel, Abscheu ☝ sgric
fé ribrez (amp.) Ⓘ disgustare, far venire ribrezzo Ⓓ anwidern, anekeln ◇ a) parcé se sente ca, che ‘l é un gran pezo / zerte afare da fei proprio ribrezo? parcé se sente ca, che l’é un gran pežo / žerte afare da fei proprio ribrežo? DegasperF, TenpeAdes1862-1974:473 (amp.).

ribrez (fas.) ↦ ribrez.

ribrezo (amp.) ↦ ribrez.

ricamà (col.) ↦ recamé.

ricamé (Badia) ↦ recamé.

ricé (grd.) ↦ aricé.

ricë (grd.) ↦ aricé.

ricever (moe.) ↦ receve.

ricevitor (col.) ↦ recevidour.

rich Ⓔ anordit. ric(o) (GsellMM) ‹ got. reiks, langob. * rihhi (EWD 5, 528) 6 1821 rik (PlonerM, BepoMahlknecht, 1821*-1915:56)
gad. rich mar. rich Badia rich grd. rich fas. rich caz. rich bra. rich moe. rich fod. rich amp. rico LD rich MdR rich
agg. Ⓜ ric, rica, riches
1 detto di chi gode di una buona condizione economica; abbiente, benestante (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ ricco, agiato Ⓓ reich, wohlhabend ◇ a) Percie che l ie uem drët bon y rich, / L al dat debant a San Durich. Percie kl ie uem drët bon i rik, / L al dat debant a San Durik. PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:56 (grd.); b) Lasce pro, che t’es na rica / Drët superbia che se scica; / La dirà: Dà ca dinei! / Y te n bòt sarai finei. Làsse prò, che t’ es na ricca / Drêt superba che sê schica; / La dirà: Dacà dinèi! / Y ten bot, sarài finèi. PlonerM, VedlMut1828-1997:351 (grd.); c) B. Mo le fi de na ćiasa tan rica!… S. Vëi él. Mo mineste tö, ch’ël n’en sie inće de plü rić e de de mius ćiases che chëst che devënta soldas? B. Mo le fi de ‘na çhiasa tant ricca!… S. Vëi él. Mó mineste teu, ch’ël n’eǹ sie inçhié de plü riçh e de [de] miùs çhiases che quëst che devënta soldas? DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:262 (MdR); d) Co i à fato finalmente / Ben, ben rico el nosc paes / S’inpienisce braamente / Con el strame ben delves. Co’ iă, fatto finalmente / Ben, ben ricco el nosc paes / S’ impienisce braamente / Con el strame ben del vès. Anonim, PrimaRapresentanza1873*-1973:24 (amp.); e) Y canche te saras spo n de rich y potënt E cang ch’e t’ saras spo ‘ng dè ricc e potente DeclaraJM, SantaGenofefa1878:77 (Badia)
2 che denota grande ricchezza (gad.) Ⓘ ricco Ⓓ reich ◇ a) iló ái derzades y boandes dër bones, guant en ciüf de vigni corú, y fornimënc i plü ric y preziusc illò ai derzades e bevandes der bones, guant in ceuff de vigne curù, e fornimentg’ i plou ricc’ e prezioſi DeclaraJM, SantaGenofefa1878:65 (Badia)
3 caratterizzato da un’abbondanza notevole, denso (gad., grd. F 2002, fod. Ms 2005) Ⓘ ricco Ⓓ reich ◇ a) Nosta picera patria rica / Fô dagnora de bugn proi Nosta picc’ra patria ricca / Fo’ dagnara de bongn’ Proi DeclaraJM, MaringSopplà1878:2 (Badia)
s.m.f. Ⓜ ric, rica, riches
persona economicamente benestante (gad., grd., amp., MdR) Ⓘ ricco Ⓓ Reicher ◇ a) La sort de le rich é impò dagnora miù che chëla de le püre. La sort de le ric é impò dagnóra miù che quëlla de le püre. DeRüM, Al-