Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/849

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.
rich
814


dìNiaSignurCurat1833-1995:262 (MdR); b) Suvënz à chël, [che] ie spintlà, de bon’ opres bela cumpëida, / Ntant che l rich cun gran pompa se furnësc te or y te sëida. Suënz hà chëll, jè spintlà de bon’ opres bölla cumpëida, / ’Ntaŋchë ‘l rich con graŋ pompa së furnës̄ t’ òr y te sëida. PerathonerJA, Nseniamënt1865*:1 (grd.); c) śoentù e vece, sobre e inbriagoi, / poerete e riche, duto un batiboi zoventù e vece, sobre e imbriagoi, / poerete e riche, duto un batiboi DegasperF, TenpeAdes1862-1974:474 (amp.); d) por geniturs, filiolanza, servitú, patruns, ric y püri pur Genitori, figliolanza, servitū, Patrungs, ricc’ e puri DeclaraJM, SantaGenofefa1878:V (Badia)
a la rica (fas.) Ⓘ abbondantemente Ⓓ reichlich ◇ a) E tolé n vedel gras, e mazalo, e nos magnaron a la rica, e se la godaron delvers E tollé un vedél grass, e mazzálo, e nos magnaron alla ricca, e se la goderon del vers HallerJTh, FigliolProdigoCAZ1832:145 (caz.) ◆ deventé rich (grd. DLS 2002, fas. DLS 2002, fod. Ms 2005) Ⓘ arricchirsi Ⓓ sich bereichern ◇ a) e te cheste man l’era dut pien de anìe de òr e chest l’é doventà rich ö tö chöstö maŋ lerô dut piöŋ dö aniö dö or ö chöst lö doventà rich ZacchiaGB, MärchenSagen1858*:2 (bra.).

rich (gad., mar., Badia, grd., fas., caz., bra., moe., fod., LD, MdR) ↦ rich.

richeza Ⓔ it. ricchezza (EWD 5, 529) 6 1821 rikëzes pl. (PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:57)
gad. richëza mar. richëza Badia richëza grd. richëza fas. richeza fod. richëza col. richeza amp. richeza LD richeza MdR richëza
s.f. Ⓜ richezes
complesso di averi, sostanze, beni posseduti da chi è ricco (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ ricchezza Ⓓ Reichtum ◇ a) Tu ses bën, chi che son, / Ne breve cun richëzes, / Ma ie t’ue eder bon Tu ses bën, ki ke son, / Ne breve kun rikëzes, / Ma ie t’ ue eder bon PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:57 (grd.); b) n catalogh de süa libreria, ch’ël consciderava sëmper sco süa plü gran richëza ‘ǹ catalog de süa libreria, ch’ël conŝiderava sëmpr sco süa plü graǹ ricchëzza DeRüM, LëtraCataloghLibri1833-1995:285 (MdR); c) Chëla che toma anter i spinacians ie chëi, che la scota su, ma po vën chësta safuieda dala richëzes, dai plajëies Chëlla chë toma ànter i spinaĉàŋs jè chëi, chë la scota su, ma pò vëŋ chësta saffujèda dalla ricchëzzes, dai plas̄ëies VianUA, SumënzaSëna1864:195 (grd.); d) D’Osta vita le plü bel de, / Ch’é capara de richëza / Por döta Osta eternité D’Osta vita ‘l plou bel dè, / Ch’è caparra de ricchezza / Pur dutta Osta eternitè DeclaraJM, MëssaGrossrubatscher1865:1 (Badia); e) Ce cucagna par un pezo / Ce richeza inze el paes Ce cucagna par un pezzo / Ce ricchezza inzèl paes Anonim, ManageriaComunal1873-1973:29 (amp.); f) inanter la comodité y les richëzes ne te desmentié ia tüa uma infelize inant’r la comoditè e les ricchezzes nè t’ desmentiè ia tua uma infelize DeclaraJM, SantaGenofefa1878:79 (Badia).

richeza (fas., col., amp., LD) ↦ richeza.

richëza (gad., mar., Badia, grd., fod., MdR) ↦ richeza.

rico (amp.) ↦ rich.

ricordo (fod.) ↦ recort.

ricugnesse (col.) ↦ reconesce.

ridà (grd., fas., bra.) ↦ ridé.

ride (fod., amp.) ↦ rì.

ridé Ⓔ *REIETAS (Lardschneider 1933:313) 6 1860 ridà (BrunelG, OccasioneNozza1860*-2013:368)
grd. ridà fas. ridà bra. ridà
s.f. Ⓜ ridés
atto cattivo, e anche bizza, capriccio, dispetto (grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002, fas.) Ⓘ cattiveria Ⓓ Bosheit ◇ a) E le à rejon - dò la cianzon / Troarge cà - mile ridà / Per no volerle - e ge dir sgherle / Mia bona jent - n tèl fondament. E le ha rescong - do la tgianzong / Troarge cà - mille ridà / Per no volerle - e ge dir sgherle / Mia bona xent - n tel fondament. BrunelG, OccasioneNozza1860*-2013:368 (bra.).

riduda (amp.) ↦ riuda.

rie Ⓔ REUS (EWD 5, 527) 6 1763 ale riè ‘pessimus’; gnu pluriè [gnü plü rie] ‘exacerbo’; rie ‘protervus, improbus, perfidus, malus, nequam’ (Bartolomei1763-1976:68, 82, 94)
gad. ri mar. rio Badia rî grd. rie fas. rie bra. re fod. ruo amp. reo LD rie MdR rie, ri
agg. Ⓜ riei, ria, ries
1 che si considera contrario a principi morali (gad. B 1763; A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1985; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ cattivo, malvagio Ⓓ böse, schlimm, schlecht ◇ a) Deportete pur ben / ciala pur de n’ester ruo, o fè l poltron Deportete pur beng / chiala pur de ń ester ruo, o fe l’poltrong PezzeiJF, TTolpei1805-2010:191 (fod.); b) Tan i mutons che la mutans / Ie tan riei ch’i malans. Tan i mutons ke la mutans / Ie tan riei k’ i malans. PlonerM, GratulazionMahlknecht1813-1915:62 (grd.); c) ie ve prëie umilmënter de cruzefijé cun na pert de vosta pëines mi cërn rebela, y si ueies ries. je ve preijè umilmenter; de crucifigè cuna pert de vosta peinès mi ciern röbölle, j si uejes ries. RungaudieP, LaStacions1813-1878:91 (grd.); d) Svardënes dala stries, / Rie ëiles dl malan. / Les ie diaulmënter ries, / Nes fej suvënz gran dann. Svardënes dala stries, / Rie ëiles del malan. / Les ie diaulmënter ries, / Nes feſh suënz gran dann. PlonerM, CuraziansBula1828-1915:65 (grd.); e) dij le vedl: "Scé, scé, ël é bëin n pü’ rie, scé, mo almanco él bel!" diŝ le vedl: "Ŝé, ŝé, ël é bëiǹ ‘ǹ pü’ rie, ŝé, mó almanco él bel!" DeRüM, Nu1833-1995:278 (MdR); f) Le ri monn verc y ingiané, / Y i sarëis n tai tl edl, ch’i fej me. L ri mon verc’ ed ingiannè, / E i s’rais ‘ng tai t’ l’oud’l, ch’i fesc’ me. DeclaraJM, MëssaFreinademez1875:1 (Badia); g) N uem bradlova ala supeltura de si fëna, che fova stata ria y dessenëusa drë assé, ariceulmënter. Un’ uem bràdlòva alla sepultura dè si fënna, chë fòa stata rìa y dössanousa drè assè, ariĉoulmënter. VianUA, SepulturaFëna1864:196 (grd.)
2 non facile, che richiede quindi sforzo, fatica, attenzione, abilità (gad. A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. G 1879; G 1923; F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; DLS 2002; DILF 2013, fod. DLS 2002, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ difficile, arduo Ⓓ schwierig ◇ a) L viver de n musciat l’é ben rie, / Perché un se n dura da ciaf a pie L viver de n mušat l è beng rie, / Perkè un sen dura da čaf a pie BrunelG, MusciatSalin1845:1 (bra.); b) Duc se dà gën bon tëmp, ma tën amënt, che chësc te fej dann, / L lëur, bënché rie tl prim, si paiamënt te darà uni ann. Dutg së dà gëŋ boŋ tëmp, ma tëŋ a mënt, chë ches̄ të feŝ dann, / ‘L lour, bëŋchë rië tel prim, si pajamënt të darà ugn’ ann. PerathonerJA, Nseniamënt1865*:1 (grd.) ☟ difizil
3 dannoso, svantaggioso, sfavorevole (gad., MdR) Ⓘ cattivo Ⓓ schlecht ◇ a) Chi che se marida con iudize, […], Sënza ascoltè so rie caprize Chi [che] se marida coǹ judìce, […], Sënz’ ascoltè sò rie caprìce DeRüM, VernunftHeiraten1833-1995:292 (MdR); b) Sce i bugn ejëmpli tira al bëgn, él ’ci i ri ejëmpli gonot, che spavënta dal mal. Se i bongn’ esempi tira al bengn’, èle ci i rī esempi gonot,