Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/787

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


porté
752


giappa una bœursa emplida de truep dinèi: œl la porta a si pere PlonerM, Erzählung6GRD1807:48 (grd.); b) Tö te as porté al German na fortaia / Mo al á dit, al sará Idî che te la paia. Tö te ās porté al Germann una fortaja / Mo all’ ha dit, al sarà Iddio, che tla paja. PezzeiJF, GMPitschaider1819-2010:195 (Badia); c) Me portëise mia viesta, signur maester? Signur scé, iö l’à chilò. Me portëise mia viesta, Signur Maéstr? Signur ŝé, jeu l’ha quilò. DeRüM, MePortëiseViesta1833-1995:250 (MdR); d) Porteie debot l plu bel guánt che nos on Porteie debòt el plu bel goant che nos òng DebertoM, FiProdigoFOD1841-1986:260 (fod.); e) De ra carica ‘l aviso, / co Ventura ‘l i à portà, / su, de cuor, al paradiśo / ‘l à sta suplica mandà Dera càrica l’aviso, / co Ventura ‘l i a portà, / su, de cuór, al paradizo / l’a sta sùplica mandà DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:114 (amp.); f) E canche gé n gran segnor / Vegniré con n servidor / A te portèr da magnèr / E dapò a se maridèr. Ö chan chö iö un gran sinior / Vönirö con un servidor / A tö portär da magniär / Ö dapô a sö maridär. ZacchiaGB, CianzonValDeSora1858*-1995:167 (caz.); g) De fazorete no n’é da portà / Prin de duto ’es pensa là De fazorete no né da portà / Prin de duto es pensa là Anonim, TosesCortina1873-1938:30 (amp.)
3 soffrire con fortezza d’animo, subire con coraggio e rassegnazione (gad., fod.) Ⓘ sopportare Ⓓ ertragen ◇ a) che Idî le sá, sc’ i podess, te donassi a te, che t’es tan brau da les porté che Idì l’sa, s’ i po̮dẹsse, te do̮nẹssi a tẹ che t’ ẹs tan brao̮ da lẹs po̮rtè PescostaC, DecameronIXLMV1875:651 (Badia); b) che Idio le sá, sc’ i le podess fá, t’al donassi a te, che t’es tan brau da le porté cho Iddi le sa, s’ il podęsse fa, tal donessi a te, cho t’ es tan brao da le portè PescostaC, DecameronIXMAR1875:651 (mar.); c) se mi l podësse fè, gián te la donásse, perché te sei tán valent da le porté se mi el podesse fè, gian tela donasse, perché te sei tan valent dalle portè PescostaC, DecameronIXFOD1875:655 (fod.); d) Impó n él püc, che rengraziëia a Idî de tan de benefizi, atri ne pënsa a Idî, se porta gonot odio Impò n’elle puc’, che ringrazie a Iddì d’tangn’ d’benefizi, atri nè pengsa a Iddì, sè porta gonot odio DeclaraJM, SantaGenofefa1878:65 (Badia)
4 provocare qualcosa, determinare un certo esito (gad. Ma 1950, grd. F 2002; Ma 1953, fas. DILF 2013, amp.) Ⓘ portare, causare Ⓓ verursachen ◇ a) No fé mei velch, che te porte dejunëur o gran mueia / Sibes tel, che duc a t’udëi y t’audì ebe ueia. No fè mëi vëlch, chë t’ porte des̄unour o gran muöja / Sibbes tèl, chë dutg a t’ udëi y a t audì ebbe uöja. PerathonerJA, Nseniamënt1865*:1 (grd.); b) Ma se sé forte, se portà vitoria / se baté duro e staré a chel ch’é scrito, / aré co ‘l é un dì na pì gran gloria! Ma se se forte, se portà vitoria / se batè duro e štarè a chel ch’è scrito, / avrè co l’è un dì ‘na pì gran gloria! DegasperF, PrimaMessaGhedina1868-1990:358 (amp.); c) Ince le picé, (dijôra) i dá gonot la somëia a chi früc intossiá, porater cöci, bi, adurbi l’edl, mo porta lapró maratia y la mort Incie ‘l picciè, (dijōla) i da gonot la someia a chi fruttg’ intossià, pur at’r coucci, bi, addorbi l’oud’l, mo porta lapprò marattìa e la mort DeclaraJM, SantaGenofefa1878:53 (Badia); d) Mal porta mal. Mal porta mal. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:126 (Badia)
5 calzare, vestire, avere indosso (gad. Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953, fod. Pe 1973, amp. Q/K/F 1985, MdR) Ⓘ portare Ⓓ tragen ◇ a) Mineste ch’i superiori ne ćiare e n’abe n’atra cüra che ch’i soldas porte les ermes, feje l’ejerzize, marcëie, stie de guardia, ec.? Mineste ch’i superiori ne çhiare e n’abbe [n’] atra cüra che ch’i soldas porte les ärmes, feŝe l’eŝercize, [marćiëje,] stie de gúardia, ec.? DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:265 (MdR); b) Chel ra porta ben zimada, / parché ‘l à ra cassa in man Chel ra pòrta ben z̄imada, / parché l’a ra casa in man DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:116 (amp.); c) De ra ciadeneles no vardon / Che res porta par mostron De ra ciadeneles no’ vardon / Che res porta par mostron Anonim, TosesCortina1873-1938:30 (amp.); d) Vëigheste chësc anel d’or, ch’i porti tl dëit? Veigheste chesc’ anell d’or, ch’i porte t’l deit? DeclaraJM, SantaGenofefa1878:67 (Badia)
6 fig. detto di parti del corpo, tenerle in una determinata posizione, in un determinato atteggiamento (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973, amp. A 1879; Q/K/F 1985) Ⓘ portare Ⓓ tragen ◇ a) Chi che porta l cë tan drët, / ie n puere maladët. ki kę pǫ́rta̤ l txa̱ tan dra̤t, / íe m púerę ma̤la̤dá̤t. RifesserJB, Spies1879:108 (grd.)
7 fig. con senso affine ad avere (gad. A 1879; Ma 1950, grd. Ma 1953, amp.) Ⓘ portare Ⓓ haben ◇ a) Un cian de bela raza / Che da turco el porta el gnon Un ciàn de bella razza / Che da turco el porta el gnόn Anonim, ManageriaComunal1873-1973:34 (amp.) ☝ avei
8 rendere evidente con fatti o prove certe (gad., fas.) Ⓘ dimostrare, portare Ⓓ zeigen ◇ a) Confidà en El volege ben jent, / Dapò l piovan sarà content / Mo soraldut portage respet; / E basta. Confidà ‘n El volee beng xent, / Dapò ‘l Piovang sarà content / Mo sora ‘l dut portae respet; / E basta. BrunelG, CianzonJentBona1856-2008:256 (bra.); b) sce sëis ince arbandonada zënza aiüt, é pö Dî generus, os me portëis gran amur, mo maiú é l’amur ch’Idî se porta a nos intrami se seis ci arbandonada zenza aiut, è pou Dio generoso, os me porteis grang amur, mo maiŭ è l’amur ch’Iddì sè porta a nos intrami DeclaraJM, SantaGenofefa1878:19 (Badia)
9 comunicare, annunciare, trasmettere (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998, grd. G 1923; L 1933; Ma 1953, fas. DILF 2013, amp. Q/K/F 1985, MdR) Ⓘ portare Ⓓ bringen, überbringen ◇ a) Co vàla? Eh! insciö, insciö. Ći portëise da nü? Da nü ne sài pa nia. Co vala? Eh! insceu, insceu. Çhi portëise da nü? Da nü ne sai pa nìa. DeRüM, OnurReverì1833-1995:234 (MdR); b) ‘L à bù anch’ el el barlume / D’un grun de ores portà. L’abú anch’ el el barlume / D’un grun de ores portá. Anonim, Monumento1873:4 (amp.)
10 in matematica, in un calcolo, eseguire il riporto di un numero (fas.) Ⓘ riportare Ⓓ übertragen ◇ a) Scolé: Nef e nula e nef e cinch e catordesc, scrive cater e n porte un; un e doi, trei e un cater e set undesc; n porte un Scholö: Növ ö nulla ö növ ö tschinch ö cattordes, scrivö catter ö n’pôrtö un; un ö doi, trei ö un catter ö set undesch; n portö·un ZacchiaGB, Scola1858*:1 (bra.)
porté adalerch (gad. P/P 1966; V/P 1998, fod. Ms 2005) Ⓘ portare Ⓓ bringen, herbringen ◇ a) Portede prësc adalerch la plü bela iesta, y vistile Portéde prast addarlerc la plü bella vìeshta, e vistile HallerJTh, FigliolProdigoBAD1832:140 (Badia) ◆ porté ca (gad. DLS 2002, fas. DLS 2002, fod. DLS 2002, amp. DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ portare qui, portare Ⓓ herbringen ◇ a) Jide, portai cà duc; ió stae pa endana apede chest segnor. Schide: portai ca dutg: io stae pà indana appede chest segnor. GiulianiGB, Gespräch1812-2014:57 (bra.); b) Jan! porta mo ca n taì plëin de chersces frësches. Ĵeaǹ! porta mò quà ‘ǹ taì plëiǹ de kersces frësches. DeRüM, TütParecé1833-1995:255 (MdR); c) Presto portà ca el pì bel vestì che on, e vestilo Preste portà ca el pi bel vestì, che on, e vestillo ConstantiniM, FiProdigoAMP1841-1986:255 (amp.) ◆ porté dant (gad. P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. L 1933; F 2002; DLS 2002, fas. DLS 2002; DILF 2013, fod. DLS 2002, LD