Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/223

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


comando
188


ra descumandà l fumé tabach. N seniëur, che no n’ova abadà a chësc cumand, […], jiva per chëla stredes fuman Tëŋ luech fòa al temp de fiöra döscumandà ‘l fumè tabàch. Uŋ Signour, chë non òva abbadà a chëst cumànd, […], s̄iva per chëlla stredes fumàŋ VianUA, FuméTabach1864:197 (grd.); f) Dui ciavaliers mená dal Re porta chësta noela col comando rigorus, de pié ia bele en chësta nöt Dui cavalieri menà dal Re porta chesta novella col comando rigurùs, de piè ia belle in chesta noutt DeclaraJM, SantaGenofefa1878:7 (Badia); g) Le grof cunta en cört i fac prinzipai dla storia, y dá cotan de comandi a sü fanc ‘L grof cunta in curt i fattg’ prinzipai d’la storia, e dà cutangn’ d’comandi a su fantg’ DeclaraJM, SantaGenofefa1878:99 (Badia).

comando (gad., mar., Badia, fas., caz., amp., LD, MdR) ↦ comando.

comándo (fod.) ↦ comann.

comané Ⓔ COMMANDĀRE (EWD 2, 232) 6 1763 comanè ‘rego, impero, mando’ (Bartolomei1763-1976:75)
gad. comané mar. comané Badia comanè grd. cumandé fas. comanèr caz. comanèr bra. comanar moe. comanar fod. comané col. comandà amp. comandà LD comané MdR comanè
v.tr. Ⓜ comana
1 ordinare, imporre autorevolmente la propria volontà (gad. B 1763; A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ comandare Ⓓ befehlen ◇ a) La dirà: Ie son patrona! / Ne me ciaculé debant! / Ie cumande, - tu ies fant! La dirà: Je son padròna! / Ne me ciaculè debant! / Je comànde, - tu jes fant! PlonerM, VedlMut1828-1997:347 (grd.); b) Mosé á comané a nos tla lege, che na tara mësson sassiné. Mosé ha commané a nos in te la ledge, che na tala mássung sassiné. HallerJTh, MadalenaBAD1832:154 (Badia); c) Chësta fëna ie stata drë śën giapeda tl adultere. Tl orden (cumandamënc) de Mosé, nes iel cumandà de sassiné de teles. chesta fanna ie statta dredeseng tgiapéda in tel adultére. In te l’orden (cumandaments) de Mosé, nés jel commandá de sassine de telles. HallerJTh, MadalenaGRD1832:155 (grd.); d) Ades Mosè comana te la sia lege, che se ge tire de sasc a na tèla; che diste po tu? Adess Mosé comana nella sia lege, che se jé tire de sash a una tella; che dis te pó tu? HallerJTh, MadalenaCAZ1832:156 (caz.); e) Ma nte la lege l à pa comané a nos Moisé, che se dëssa na tela la fè morì a ie trè de sasc (la lapidé). Ma ‘ntella lege l’ha pa comané a nos Moisé, che se dassa na téla la fé mori ai tré de sass (la lapidé). HallerJTh, MadalenaFOD1832:160 (fod.); f) Iö ves prëie de jì n püch plü plan, scenò ne pòi trà le fle. / Sco comanëis. / Da comanè n’ài nia con vos, mo iö ves prëie, sce ne le fajëis cies ingert. Jeu ves prëÿe de ĝi ‘ǹ püc plü plaǹ, ŝenò ne pòi trà le flè. / Sco comanëis. / Da comanè n’hai nìa coǹ vos, mó jeu ves prëÿe, ŝe ne le faŝëis ćies ingièrt. DeRüM, BunDéJanDomëne1833-1995:243 (MdR); g) Al mör, mo tla bega al ne sënt ch’al é mort, mo scraia y comana y se para tres fort. Al mör, mo tla bega al ne sëint ch’al é mort, mo scraia y comana y se para tres fort. PescostaC, BracunCoz1853-1994:226 (Badia); h) Dapò se à lascià ju al faure e l’à comandà ai maghi che i spetasse Dapô sö a lassà schu al faurö ö la comandà ai magi chö i spettasse. ZacchiaGB, Filamuscia1858*:8 (bra.); i) Aposta no, dij l ost, percie ue udëi, chi ch’à da cumandé te cësa, ie oder tu! Apòsta no, diŝ l’òst, pertgë voi udëi, chi ch’hà da cumandè te tgèsa, jö oder tu! VianUA, OstFëna1864:196 (grd.); j) Al á dunca comané ch’al vëgnes aresté ciamó en chëra nöt El à dunca comanè ch’el vegne arrestè ciamò in chella noutt DeclaraJM, SantaGenofefa1878:86 (Badia)
2 investire qualcuno di un incarico, di una incombenza, missione e simile (gad. DLS 2002, grd. DLS 2002, fas. DLS 2002, fod. P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ ordinare, incaricare Ⓓ beauftragen ◇ a) L’é miec lasciar star / Olache no s’é envié / Ne manco comané / Che voler a despet perdiciar. Le mietc lassar star / Olaché no s’ è invié / Ne manco comané / Che voler a despet perdiciar. PollamV, VivaSagraMoena1856-2008:265 (bra.)
3 in locali pubblici, chiedere ciò che si desidera consumare (gad. DLS 2002, grd. DLS 2002, fas. R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. DLS 2002, amp. DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ ordinare Ⓓ bestellen ◇ a) Sënza ceremonies! Iö sà, che bevëis gën le cafè. […] Le comanëise col lat? / Scé, col lat, sc’ ël ves plej. Sënza ceremonies! Jeu sa, che bevëis giaǹ le caffè. […] Le comanëise col lat? / Ŝé, col lat, ŝ’ ël ves pläŝ. DeRüM, AvëiseVöiaBëire1833-1995:236 (MdR).

comané (gad., mar., fod., LD) ↦ comané.

comanè (Badia, MdR) ↦ comané.

comanèr (fas., caz.) ↦ comané.

comann (fod.) ↦ comando.

combate Ⓔ it. combattere ‹  *COMBATT(U)ERE (EWD 2, 234) 6 1763 combatè ‘pugno’ (Bartolomei1763-1976:75)
gad. combate mar. combater Badia combate grd. cumbater fas. combater fod. combate amp. conbate LD combate
v.intr. Ⓜ combat, combaton, combatù
1 prendere parte a uno scontro spec. armato, a una battaglia, a operazioni di guerra (gad. B 1763; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ combattere, lottare Ⓓ kämpfen, bekämpfen
2 fig. vedersela con qualcosa o qualcuno che crea problemi (amp.) Ⓘ combattere fig.Ⓓ kämpfen fig. ◇ a) Da conbate aré col fariseo / col rico, el prepotente duto ‘l dì Da combate avarè col fariseo / col rico, el prepotente dut’ al dì DegasperF, PrimaMessaGhedina1868-1990:358 (amp.).

combate (gad., Badia, fod., LD) ↦ combate.

combatent Ⓔ it. combattente 6 1878 combattente (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:110)
gad. combatënt Badia combatënt grd. cumbatënt fas. combatent fod. combatent LD combatent
s.m.f. Ⓜ combatenc, combatenta, combatentes
chi combatte o fà parte di truppe che combattono (gad. DLS 2002, grd. F 2002; DLS 2002, fas. DLS 2002; DILF 2013, fod. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ combattente Ⓓ Kämpfer ◇ a) Vá duncue mi vecio fedel combatënt Va dunque mi veccio fedel combattente DeclaraJM, SantaGenofefa1878:110 (Badia); b) Ai veri combatënc la gherlanda en Cil. Ai veri combattenti la gh’rlanda in Ceìl. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:128 (Badia).

combatent (fas., fod., LD) ↦ combatent.

combatënt (gad., Badia) ↦ combatent.

combater (mar., fas.) ↦ combate.

combinà (col.) ↦ combiné.

combinar (bra., moe.) ↦ combiné.

combiné Ⓔ it. combinare ‹  COMBĪNĀRE (EWD 2, 241) 6 1870 combinà (AgostiniM, Dialogo1870*-2013:431)
gad. combiné mar. combiné Badia combiné grd. cumbiné fas. combinèr bra. combinar moe. combinar fod. combiné col. combinà amp. conbinà LD combiné
v.tr. Ⓜ combina
mettere insieme due o più cose fra loro simili (gad.