Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/222

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.
comando
187


coltivar (bra.) ↦ coltivé.

coltivazion Ⓔ it. coltivazione 6 1878 coltivà (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:1)
gad. coltivaziun Badia coltivaziun grd. cultivazion fas. coltivazion fod. coltivazion LD coltivazion
s.f. Ⓜ coltivazions
luogo, terreno coltivato, e le piante stesse nel loro complesso (gad., grd. F 2002; DLS 2002, fas. DLS 2002; DILF 2013, fod. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ coltivazione Ⓓ Anbau ◇ a) chi paisc denant nia coltivá y döt imboscá, â ciafé n’aparënza en flu de coltivaziun chi paìsc’ denant nia coltivà e dutt imboscà, ā ceaffè n’apparenza in flu de coltivaziung DeclaraJM, SantaGenofefa1878:1 (Badia).

coltivazion (fas., fod., LD) ↦ coltivazion.

coltivaziun (gad., Badia) ↦ coltivazion.

coltivé Ⓔ it. coltivare 6 1857 coltiva (DeclaraJM, MMiribung1857-1988:8)
gad. coltivé Badia coltivé grd. cultivé fas. coltivèr bra. coltivar fod. coltivé col. coltivà LD coltivé
v.tr. Ⓜ coltiveia
1 lavorare il terreno affinché produca piante, frutti (gad. V/P 1998; DLS 2002, grd. L 1933; F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; DLS 2002; DILF 2013, fod. DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ coltivare Ⓓ züchten, anbauen
2 fig. esercitare, educare, rendere produttivo (gad. DLS 2002, grd. DLS 2002, fas. R 1914/99; DLS 2002; DILF 2013, fod. DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ coltivare fig.Ⓓ pflegen fig. ◇ a) Sëgn coltivëia la tüa anima fina Sëgn coltiva la tüa anima fina DeclaraJM, MMiribung1857-1988:8 (Badia)
p.p. come agg. Ⓜ coltivés, coltiveda, coltivedes
lavorato, curato (gad., grd. F 2002, fas. DILF 2013) Ⓘ coltivato Ⓓ bebaut, bestellt ◇ a) y por grazia ch’i pröms convertis al Vangele ê amanc dl laur, chi paisc denant nia coltivá y döt imboscá, â ciafé n’aparënza en flu de coltivaziun e pur grazia ch’i prumts convertiis al Vangele è amanti d’l laur, chi paìsc’ denant nia coltivà e dutt imboscà, ā ceaffè n’apparenza in flu de coltivaziung DeclaraJM, SantaGenofefa1878:1 (Badia); b) se destenôl fora sëgn bi urc y campagnes coltivades sè destennōle fora ſengn’ bi urtg’ e campagnes coltivades DeclaraJM, SantaGenofefa1878:1 (Badia).

coltivé (gad., Badia, fod., LD) ↦ coltivé.

coltivèr (fas.) ↦ coltivé.

coltöra (gad., mar.) ↦ coutura.

coltra (amp.) ↦ coutra.

coltura (fas., fod.) ↦ coutura.

colun (fas., caz.) ↦ chelun.

colunc (gad., Badia) ↦ colonc.

comanar (bra., moe.) ↦ comané.

comandà (col., amp.) ↦ comané.

comandadour Ⓔ ven. comandador ‘messo, basso ministro dei tribunali’ (Gsell 1993b:188) 6 1864 cumandadour (VianUA, FuméTabach1864:197)
gad. comenadù mar. comenadù Badia comenadù grd. cumandadëur amp. comandaduo
s.m. Ⓜ comandadours
pubblico ufficiale addetto al giudice per assisterlo nelle udienze, per farne eseguire gli ordini, per notificarne gli atti ecc. (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998, grd. G 1879; G 1923; L 1933; F 2002, amp. A 1879) Ⓘ ufficiale giudiziario Ⓓ Gerichtsdiener ◇ a) N seniëur, che no n’ova abadà a chësc cumand, o che se l ova desmincià, jiva per chëla stredes fuman che jiva su de vera nibles. N cumandadëur l vëija, va daujin y dij: Sce ulëis tlo fumé tabach, messëis tò la pipa ora de bocia! Uŋ Signour, chë non òva abbadà a chëst cumànd, o chë sël, òva dösmëntgià, s̄iva per chëlla stredes fumàŋ chë s̄iva su de vera nibles. Uŋ cumandadour ‘l vëisa, và da us̄iŋ y diŝ: Ŝe ulëis tlò fumè tabàch, muessëis tò la pipa òra de botgia! VianUA, FuméTabach1864:197 (grd.).

comandaduo (amp.) ↦ comandadour.

comandament Ⓔ it. comandamento (EWD 2, 233) 6 1813 comandameintg (RungaudieP, LaStacions1813-1878:89)
gad. comandamënt mar. comandamont Badia comandamënt grd. cumandamënt fas. comandament fod. comandament amp. comandamento LD comandament MdR comandamënt
s.m. Ⓜ comandamenc
ciascuna delle norme generali che riguardano ogni fedele della religione ebraica e poi di quella cristiana (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ comandamento Ⓓ Gebot ◇ a) l istës tëmp ve prëii dla bela grazia de purté cun frut l jëuf dëuc de vosc santiscimi cumandamënc l’istès temp vœ preije d’la bella grazia dë purte cun frut ‘l schouf doutsch de vosc santisimi comandameintg RungaudieP, LaStacions1813-1878:89 (grd.); b) Mosé á comané a nos tai comandamonc, che na tara mësson copé con peres. Mosé ha commané a nos in te i commandamantg, che na tala méssung copé cun pères. HallerJTh, MadalenaMAR1832:154 (mar.); c) Tl orden (cumandamënc) de Mosé, nes iel cumandà de sassiné de teles. In te l’orden (cumandaments) de Mosé, nés jel commandá de sassine de telles. HallerJTh, MadalenaGRD1832:155 (grd.); d) No, le soldà mëss propi ester n bun cristian, ël mëss avëi le timor de Die e osservè sü comandamënć. Nò, le soldà mëss propi estr ‘ǹ bun cristiaǹ, ël mëss avëi le timor de Die e osservè sü commandamëntg. DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:263 (MdR).

comandament (fas., fod., LD) ↦ comandament.

comandamënt (gad., Badia, MdR) ↦ comandament.

comandamento (amp.) ↦ comandament.

comandamont (mar.) ↦ comandament.

comando Ⓔ it. comando (EWD 2, 233) 6 1832 cumand (HallerJTh, FigliolProdigoGRD1832:143)
gad. comando mar. comando Badia comando grd. cumand fas. comando caz. comando fod. comann, comándo amp. comando LD comando MdR comando
s.m. Ⓜ comandi
imposizione autorevole, intimazione che esige obbedienza (gad. A 1879; Ma 1950; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ comando Ⓓ Befehl ◇ a) Ve, ie te serve tan d’ani, y mei fat velch contra ti cumand, y tu ne m’es mei dat n bëch per maië n past cun mi amisc. Ve, je te serve tang d’agn, y mei fat velc contra ti cumand, y tu ne m’és mei dat un böc per majé un past cung mi amiches. HallerJTh, FigliolProdigoGRD1832:143 (grd.); b) gé te serve jà tenc de egn, e no é mai dejobedì a tie comandi je te serve shà teng d’eng, e no é mai deshobedí a tie comándi HallerJTh, FigliolProdigoCAZ1832:146 (caz.); c) E vost Signur fre stà inće dagnora bëin? O scé, dërt bëin, a vösc comandi. E vost Signur frè stà inçhié dagnóra bëiǹ? O ŝé, dërt bëiǹ, a veuŝ comandi. DeRüM, SignuresSorus1833-1995:235 (MdR); d) el no abada un bagatin / al comando de chi là. el no abada un bagatìn / al comando de chi la. DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:117 (amp.); e) Te n luech fova al tëmp de fie-