Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/162

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


caro
127


bil d’l cour, ‘ng carattere angelico. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:2 (Badia).

carater (gad., mar., Badia, grd., fas., bra., fod., LD) ↦

carater.

caratì Ⓔ comp. di caro + ti ‘caroté’ 6 1858 caratì (ZacchiaGB, Filamuscia1858*:4)
fas. caratì bra. caratì fod. caro ti col. caro ti amp. caro ti
interiez.
esprime perplessità (fas., fod. P/M 1985; Pz 1989; Ms 2005, amp. Q/K/F 1982; C 1986) Ⓘ mavalà!, lascia perdere ! Ⓓ ach was, lass sein! ◇ a) L’à dit che per devertiment al para duc chisc molins. "Caratì, gei cu noi, jon per al mondo." La dit chö per divertimönt al parô dutsch chis molins. Caratì giei cu noi, schong per al mondo. ZacchiaGB, Filamuscia1858*:4 (bra.).

caratì (fas., bra.) ↦ caratì.

cardinal Ⓔ dt. Kardinal / it. cardinale ‹ CARDINĀLIS (EWD 2, 54) 6 1833 Cardinal (DeRüM, PelegrinRoma1833-1995:275)
gad. cardinal mar. cardinal Badia cardinal grd. cardinal fas. cardinal fod. cardinal amp. cardinal LD cardinal MdR cardinal
s.m. Ⓜ cardinai
principe della chiesa, nominato dal papa (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. DLS 2002; Ms 2005, amp. DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ cardinale Ⓓ Kardinal ◇ a) N dé ch’ël fô inte l’ospedal di pelegrins, vëgnel n Cardinal a odëi chisc pelegrins ch’ê ilò da diverses provinzies. ‘Ǹ dé ch’ël fô inte l’ospedäl di pelegriǹs, vëgnl ‘ǹ Cardinal a odëi quìŝ pelegriǹs ch’ê illò da diverses provincies. DeRüM, PelegrinRoma1833-1995:275 (MdR).

cardinal (gad., mar., Badia, grd., fas., fod., amp., LD, MdR) ↦ cardinal.

care (grd., MdR) ↦ caro.

caré (gad., mar.) ↦ calé.

carentan (gad.) ↦ carantan.

careta Ⓔ nordit. careta (GsellMM) 6 1860 carretes (DegasperF, AgostinoCostantini1860:1)
gad. carëta grd. carëta fas. careta fod. careta col. careta amp. careta
s.f. Ⓜ caretes
piccolo carro trainato a mano, o anche a trazione animale (gad. Ma 1950, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002, fas. DA 1973; Mz 1976; DILF 2013, fod. Pz 1989; Ms 2005, amp.) Ⓘ carretto, carretta Ⓓ Karren ◇ a) Vedé cuanta caretes coi caai, / Trasparentes e foghe artifiziai Vedè quanta carretes coi cavai, / Trasparentes e foghe artifiziai DegasperF, AgostinoCostantini1860:1 (amp.).

careta (fas., fod., col., amp.) ↦ careta.

carëta (gad., grd.) ↦ careta.

caretier (fod., amp.) ↦ ciaretier.

cargá (mar.) ↦ calighé.

cargné (amp.) ↦ carnié.

caria (fod.) ↦ cadria.

carica Ⓔ it. carica 6 1844 carica (DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:114)
amp. carica
s.f. Ⓜ cariches
mansione, ufficio di un certo rilievo (amp.) Ⓘ incarico Ⓓ Aufgabe ◇ a) De ra carica ‘l aviso, / co Ventura ‘l i à portà, / su, de cuor, al paradiśo / ‘l à sta suplica mandà Dera càrica l’aviso, / co Ventura ‘l i a portà, / su, de cuór, al paradizo / l’a sta sùplica mandà DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:114 (amp.).

carica (amp.) ↦ carica.

caricatura Ⓔ it. caricatura 6 1833 caricatüra (DeRüM, DonzelaComplimënt1833-1995:241)
grd. caricatura fas. caricatura MdR caricatüra
s.f. Ⓜ caricatures
esagerazione di proporzioni rispetto alla realtà o alla normalità, che susciti un senso di ridicolo (grd. F 2002, fas. DILF 2013, MdR) Ⓘ caricatura Ⓓ Karikatur ◇ a) Ël é n feter cristian! Na caricatüra sco chëla n’ài mai odü iö. Ël ne dëura mai la boćia, ch’a spëises d’atri. Ël é ‘ǹ féttr cristiaǹ! ’Na caricatüra sco quëlla n’hai mai odü jeu. Ël ne dëúra mai la boçhia, ch’a spëises d’atri. DeRüM, DonzelaComplimënt1833-1995:241 (MdR).

caricatura (grd., fas.) ↦ caricatura.

caricatüra (MdR) ↦ caricatura.

carigá (gad., Badia) ↦ calighé.

carità (grd.) ↦ ciarità.

carité (fod.) ↦ ciarité.

carn (moe.) ↦ cern.

carnaal (amp.) ↦ carneval.

carnaval (moe., col.) ↦ carneval.

carne (col., amp.) ↦ cern.

carneval Ⓔ it. carnevale 6 1873 carnaal (Anonim, TosesCortina1873-1938:30)
moe. carnaval col. carnaval amp. carnaal
s.m. Ⓜ carnevai
periodo compreso tra l’epifania e la quaresima, caratterizzato da scherzi e divertimenti, balli, feste in maschera, ecc. (moe. DA 1973, col. Pz 1989, amp. A 1879; Mj 1929; Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002) Ⓘ carnevale Ⓓ Karneval, Fasching ◇ a) E chi strosces verde, ros e śal / Somea senpre carnaal. E chi strosces verde, ros e zal / Somea sempre carnaal. Anonim, TosesCortina1873-1938:30 (amp.); b) Ma procura de fei meo / De fei algo manco mal / N’outra ota tasc te preo / Tu poeta da carnaal. Ma procura de fei meo / De fei algo, manco mal / Noutra òta tas te preo / Un poéta da Crasoál. Anonim, ManageriaComunal1873-1973:39 (amp.).

carní (gad., mar., Badia) ↦ carnier.

carnì (MdR) ↦ carnier.

carnié (amp.) ↦ carnier.

carnier Ⓔ it. carniere ‹ CARNĀRIUM (EWD 2, 57) 6 1833 carnì (DeRüM, VizBëire1833-1995:274)
gad. carní mar. carní Badia carní grd. carnier fas. carnier fod. carnier amp. carnié, cargné MdR carnì
s.m. Ⓜ carniers
1 piccolo involucro a forma di sacco, usato per contenere o trasportare merci od oggetti diversi (gad. A 1879; P/P 1966; V/P 1998, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1982; C 1986) Ⓘ sacchetto, cartoccio Ⓓ Säckchen
2 borsa per l’elemosina (gad. A 1879, grd. A 1879, fas. A 1879; R 1914/99, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Ms 2005, amp. A 1879) Ⓘ sacchetto Ⓓ Bettelsack
jì col carnier (gad. A 1879, fas. DA 1973; Mz 1976, fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; Ms 2005, MdR) Ⓘ mendicare Ⓓ betteln ◇ a) sc’ël continuâ a fà chëst mestier, n’avrai tost plü nia inte ćiasa, e messarà jì col carnì. ŝ’ ël continuâ a fa quëst mestier, n’avrai tost plü nìa inte çhiasa, e messerà ĝì col carnì. DeRüM, VizBëire1833-1995:274 (MdR).

carnier (grd., fas., fod.) ↦ carnier.

caro Ⓔ it. caro (EWD 2, 84) 6 1813 caro (RungaudieP, LaStacions1813-1878:90)
gad. caro mar. caro Badia caro grd. care fas. car caz. car fod. caro amp. caro MdR care
agg. Ⓜ cari, cara, cares
che è oggetto di sentimenti di affetto e simpatia (gad. P/P 1966, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953, fas. R