Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/163

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


caro
128


1914/99, fod. Pz 1989; Ms 2005, amp., MdR) Ⓘ caro Ⓓ lieb, liebenswert ◇ a) V’adore pra chësta otava Stazion o caro Gejù, che cunsulëis la bona dones che bredla V’adore pra chasta ottava Stazion o caro Giesu, che cunseleis la bonna donnes che bredla RungaudieP, LaStacions1813-1878:90 (grd.); b) Mi caro y bun / Sepl da Mirbun Mie care, ë bung / Sepl da Miribung’ PezzeiJF, GMiribung1819-2010:199 (Badia);) Ne rajonéde pö ne d’incomoditês, vosta compagnia m’é dagnora cara. Ne raĝionéde peu ne d’incomodités, vosta comp[a]gnia m’é dagnóra cara. DeRüM, TëmpIöVade1833-1995:240 (MdR); d) Mi care Mercadant! De le ćiaval che m’avëis menè, ne sunsi nët nia contënt. Mi care Mërcadant! De le çhiaval che m’avëis menè, ne sunsi nëtt nia contënt. DeRüM, Mercadant1833-1995:286 (MdR); e) Con lizonza cari nüc / Con lizonza cares nüces / Con lizonza düc atló / Ch’i se desturbi endô. Cong lizonza cari Nutsch / Cong lizonza cares Nutschös / Cong lizonza dutg atlo / Chi sö dosturbi, ‘ng dó. AgreiterT, ConLizonza1838-1967:130 (mar.); f) gé tolaré sù e me n jiré da el, e ge diré: mi caro père, gé é ofenù Dio e ence vo ge tollarè su e m’in girè da el, e ghié diré: mi caro père, ge è offendù Dio e encie vo SoraperraA, FiProdigoCAZ1841-1986:246 (caz.); g) Ma caro fiol, disc el pare, tu te sos senpre con me Ma caro fiol, dis el pare, tu te sos sempre con me ConstantiniM, FiProdigoAMP1841-1986:256 (amp.); h) Ma fiol caro, ie disc el pere; t’es dagnëra con mi Ma fiol caro, gli diss el père; T’es dagnava [sic] commì DebertoM, FiProdigoFOD1841-1986:262 (fod.); i) Care spose finalmente, / Un eviva ve farei Care spose finalmente, / Un’ eviva ve farei DegasperF, ZambelliMichelli1872-1973:13 (amp.); j) No pité, mi caro fi, ara ne stá en me de vire o de morí No pittè, mi caro fì, ella nè sta in mè d’vire o d’morì DeclaraJM, SantaGenofefa1878:62 (Badia); k) por chësta gauja ál mené so proprio cariscim fi pur chesta gausa àle m’nè so proprio carissimo Fi DeclaraJM, SantaGenofefa1878:72 (Badia).

caro (gad., mar., Badia, fod., amp.) ↦ caro.

caro ti (fod., col., amp.) ↦ caratì.

caroza Ⓔ it. carrozza (EWD 2, 155) 6 1858 carôzzâ (ZacchiaGB, ContieFasciane1858:4)
gad. caroza Badia caroza grd. caroza fas. caroza bra. caroza fod. caroza amp. caroza LD caroza
s.f. Ⓜ carozes
veicolo per il trasporto di persone trainato da cavalli (gad. P/P 1966; DLS 2002, grd. G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ carrozza Ⓓ Kutsche ◇ a) Dapò i é jic a tor na caroza e i é se n jic a far le gran noze. Dapô i ö schits a tôr n’carôzzâ ö i ö schinschits a far lö gran nôzö. ZacchiaGB, ContieFasciane1858:4 (bra.); b) Söles stëres en caroza / Junde al past, che l’Agnel nes dá Soulles sterres in carozza / Iunde al Past, ch’l’Agnell nes dà DeclaraJM, MëssaFreinademez1875:1 (Badia).

caroza (gad., Badia, grd., fas., bra., fod., amp., LD) ↦

caroza.

carpela (moe.) ↦ crepela.

cart (bra., moe.) ↦ chert.

carta (bra., col., amp.) ↦ cherta.

cartelon Ⓔ it. cartellone 6 1844 cartelón (DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:113)
fas. cartelon amp. cartelon
s.m. Ⓜ cartelons
manifesto affisso sui muri o montato su appositi sostegni a scopo di richiamo (fas. DILF 2013, amp.) Ⓘ cartellone Ⓓ Plakat ◇ a) E po i taca, ma da furbe, / Co de fraia ‘l é stajon, / che ra śente no i desturbe, / su ra porta un cartelon Epò i taca, ma da furbe, / Co de fràia l’e stagión, / che ra zènte no i desturbe, / sura pòrta un cartelón DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:113 (amp.).

cartelon (fas., amp.) ↦ cartelon.

cartier (fas.) ↦ cuartier.

carzer Ⓔ it. carcere / dt. Karzer 6 1878 carzer (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:15)
gad. carzer Badia carzer
s.m. Ⓜ carzeri
luogo dove viene rinchiuso chi è privato della libertà personale (gad.) Ⓘ carcere, prigione Ⓓ Gefängnis ◇ a) chësc carzer m’aspetâ duncue do le portun forní en flus chesc’ carzer m’aspettā dunque dō ‘l portung fornì in flus DeclaraJM, SantaGenofefa1878:15 (Badia) ☝ perjon.

carzer (gad., Badia) ↦ carzer.

casćé (mar.) ↦ ciastié.

Cascian 6 1845 Kašáng (BrunelG, MusciatSalin1845:7)
bra. Cascian
topon.
casa a vigo di fassa (bra.) Ⓘ Cascian Ⓓ Cascian ◇ Canche i é rué ja Cascian / I à scomenzà a meter man / I nesc bie cinch a scutar / E daperdut a vardar. Kanke i e ruè ža Kašáng / I ha skomenzà a meter mang / I neš bie čink a skutár / E dapèrdut a vardár. BrunelG, MusciatSalin1845:7 (bra.).

Cascian (bra.) ↦ Cascian.

caśera (amp.) ↦ ciajera.

caśò (amp.) ↦ cajù.

cason Ⓔ ven. cason (EWD 2, 164) 6 1878 caſung (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:42)
gad. casun mar. casun Badia casun grd. cason fas. ciason fod. cason amp. cason
s.m. Ⓜ casons
riparo usato come deposito o come ricovero dei pastori (gad. Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998, grd. L 1933; Ma 1953; F 2002, fas. Mz 1976; DILF 2013, fod. T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Ms 2005, amp. Q/K/F 1982; C 1986) Ⓘ baita Ⓓ Almhütte ◇ a) intan che la cerva jô ala pastöra, spazirâ Genofefa col bambin söl brac ca y lá dan porta dl casun intang che la cerfa jē alla pastura, spazzirā Genofefa col bambing soull bracc’ ca e là dang porta d’l caſung DeclaraJM, SantaGenofefa1878:42 (Badia).

cason (grd., fod., amp.) ↦ cason.

Casper 6 1740 Casper (Anonim, Proclama1740*-2019:6)
grd. Caspier fod. Casper MdR Casper
antrop.
(grd. F 2002, fod. Pz 1989, MdR) Ⓘ Gasparre Ⓓ Caspar ◇ Jan Casper (Jan) (MdR).

Casper (fod., MdR) ↦ Casper.

Caspier (grd.) ↦ Casper.

cassa Ⓔ it. cassa ‹  CAPSA (EWD 2, 61) 6 1763 cassa ‘capsa’ (Bartolomei1763-1976:71)
gad. cassa mar. cassa Badia cassa grd. cassa fas. cassa fod. cassa amp. cassa LD cassa MdR cassa
s.f. Ⓜ casses
1 armadio opportunamente attrezzato per la custodia e la conservazione di valori (amp., MdR) Ⓘ cassetta per oggetti di valore Ⓓ Kiste für Wertsachen ◇ a) A la fin i tómel ite d’i mëte inte süa cassa e de mëte na crusc benedida lassura. A la fiǹ i tomel ite d’i mëtte inte süa cassa e de mëtte na cruŝ benedida lassura. DeRüM, VizBëire1833-1995:274 (MdR); b) Chel ra porta ben zimada, / parché ‘l à ra cassa in man Chel ra pòrta ben z̄imada, / parché l’a ra casa in man DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:116 (amp.)
2 nell’uso bancario, l’ufficio che ha in consegna il denaro (cassa contanti) (amp.) ◇ a) Ma lore no ‘l la-