Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/403

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


enfin
368


pröma ad ëra, spo al conte, y infin ai geniturs i dá a düc la benedisciun L’om d’Iddì ŏt impruma ad ella, spo al conte, e infing ai genitori i dà a duttg’ la benedisiung DeclaraJM, SantaGenofefa1878:117 (Badia)
enfin che (grd. F 2002; DLS 2002, fas.) Ⓘ finché Ⓓ bis, solange ◇ a) Chi trëi dis ei for strità, / Nfin che tu m’es desturbà. Ki trëi dis ei for strità, / Nfin ke tu m’es desturbà. PlonerM, GratulazionMahlknecht1813-1915:62 (grd.); b) Ma la pìciola à tant preà infin che la l’à lasciada daìte. Ma la pitschola a tant pröa infin chö la la lassada da itö. ZacchiaGB, DoiSores1858*:2 (bra.).

enfin (fas., bra., LD) ↦ enfin.

enfinamai Ⓔ comp. di en + fina + mai (EWD 3, 245) 6 1833 infinamai (DeRüM, CossesNöies1833-1995:278)
gad. infinamai Badia infinamai grd. nfinamei fas. enfinamai fod. nfinamei col. nfinamai amp. infinamai LD enfinamai MdR infinamai
avv.
nientemeno, persino (gad. P/P 1966; DLS 2002, grd. L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. DLS 2002, fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ addirittura, perfino Ⓓ sogar ◇ a) infinamai chisc proi ne pò se parè de mëte sö ćize cosses nöies infinamai quiŝ prói ne pò se parè de mëtte seu çhiz[e] cosses neujes DeRüM, CossesNöies1833-1995:278 (MdR); b) e po i scomenza con na burta vosc / a m’in dì d’ogni sorte inze par fora / a me ciamà sturlon, manso, magnato, / infinamai a dì che son un mato… e po i scomenža con na burta vosh / a m’in di d’ogni sorte inže par fora / a me ciamà sturlon, manzo, magnato, / infinamai a di che son un mato… DegasperF, TenpeAdes1862-1974:472 (amp.); c) Infinamai un s’à pensà, jà avarà sentì, de menà sue armente (vace) fora per piaza fornide con gherlande a uso tirolese. In fin a mai un s’ ha pensà, jà avarà sentì, de menà sue armente (vaĉĉe) fora per piazza fornide con gherlande a uso tirolese. AgostiniM, Dialogo1870*-2013:432 (col.)
finamai.

enfinamai (fas., LD) ↦ enfinamai.

enflé Ⓔ ĪNFLĀRE (EWD 4, 31) 6 1878 inflà p.p. m.pl. (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:87)
gad. inflé mar. enflé Badia inflé grd. nflé fas. enfièr caz. enfièr, infièr bra. enfiar fod. nflé LD enflé
v.tr. Ⓜ enfleia
riempire d’aria o di gas una cavità limitata da pareti flosce in modo che queste si distendano (fod. Ms 2005) Ⓘ gonfiare Ⓓ aufblasen
p.p. come agg. Ⓜ enflés, enfleda, enfledes
che presenta un gonfiore più o meno diffuso; aumentato di volume, dilatato (gad. Ma 1950; V/P 1998; DLS 2002, grd. L 1933; F 2002; DLS 2002, fas. DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ gonfio Ⓓ geschwollen ◇ a) al comparí de Golo i ciarâl cun compasciun, i edli inflá dales leghermes al comparì d’Golo i ciarāle cung cumpassiung, i oudli inflà dalles legrimes DeclaraJM, SantaGenofefa1878:87 (Badia).

enflé (mar., LD) ↦ enflé.

enfora Ⓔ comp. di en + fora (EWD 3, 289) 6 1862 in fora (DegasperF, TenpeAdes1862-1974:473)
gad. infora mar. enfora Badia infora fas. enfora, en fora fod. nfora col. infora amp. infora
avv.
verso l’esterno, verso la parte esterna (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998, fas. A 1879; R 1914/99; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; Ms 2005, amp. C 1986) Ⓘ fuori Ⓓ hinaus ◇ a) Fate cuaranta pasc incontro un cioco / ch’el śia infora e solo el brondociaa Fate quaranta pash incontro un cioco / ch’el zia in fora e solo el brondociaa DegasperF, TenpeAdes1862-1974:473 (amp.); b) Da doman […] êra sentada al balcun, che sporj infora dal ciastel Da dumang […] ēla sentada al balcung, che sporc’ infora dal ciastell DeclaraJM, SantaGenofefa1878:9 (Badia).

enfora (mar., fas.) ↦ enfora.

enforé (mar.) ↦ enferé.

enfumenté Ⓔ IN + FUMUS + -ENTĀRE, 3572 (Q/K/F 1983, 149) 6 1873 infumentade p.p. m.pl. (Anonim, PrimaRapresentanza1873*-1973:23)
amp. infumentà
v.tr. Ⓜ enfumenteia
esporre al fumo un alimento, per conservarlo o per dargli un sapore particolare (amp. Q/K/F 1983; C 1986; DLS 2002) Ⓘ affumicare Ⓓ räuchern
p.p. come agg. Ⓜ enfumentés, enfumenteda, enfumentedes
fig. convinto della propria superiorità (amp.) Ⓘ pieno di superbia Ⓓ voller Stolz ◇ a) Cardeo fosc che infumentade / Mal de ogniun, se pode dì? / Credeo fosc che outra śente / Staghe sote a ve sentì? … Cardeo fosc che infumentade / Mal de ogniun, se pode di? / Credeo fosc che outra zente / Staghe sótte avè sentì? … Anonim, PrimaRapresentanza1873*-1973:23 (amp.).

enganar (moe.) ↦ engiané.

enganèr (caz.) ↦ engiané.

enghe Ⓔ *ANQUE (EWD 4, 59) 6 1821 ënke (PlonerM, BepoMahlknecht, 1821*-1915:57)
grd. ënghe amp. anche
avv.
pure, con riferimento a quanto precedentemente espresso e sottinteso (grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; F 2002; DLS 2002, amp. A 1879; C 1986; DLS 2002) Ⓘ anche Ⓓ auch ◇ a) Dut bon, dut drët, dut bel. / Chësc scrij ënghe Matie / Tla cura da Ciastel. Dut bon, dut drët, dut bel. / Këst skrish ënke Matie / Tla kura da Ciastel. PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:57 (grd.); b) jache vo me ëis tradì, / muessi ënghe ve la dì: / Ne ve feje plu menines: / ve sautësse gën tla tlines!! giache vo mè eis tradì, / muessi enche vè la dì: / Ne ve fese plu Menines: / ve sautesse gieng tla tlines!! PlonerM, VedlaMuta1828*-2013:142 (grd.); c) Gejù i à dit: Ënghe ie ne te cundane: va! Y ne fé plu picià! Jesú li ha dit: Enche je ne te condáne: va! Y ne fé plu pitgiá! HallerJTh, MadalenaGRD1832:156 (grd.); d) ‘l é vegnù una gran ciarestia in chel paes, e anche el ‘l à scomenzà a aé biśoign l’è vegnù una gran ciarestia in chel paès, e anche el l’ha scomenzà e avè bisogn ConstantiniM, FiProdigoAMP1841-1986:255 (amp.); e) Parché ancuoi ‘l é ‘l Giubileo / E par El, e anche par nos. Parchè ancuoi l’è ‘l Giubileo / E par El, e anche par nos. ZardiniB, Rudiferia1852:1 (amp.); f) la marënda fova vënta, pra chëla che ie pa cumparì ënghe de bona fanziëutes fates ala tudëscia la mërenda fòa vënta, prà chëlla chë jè pa cumpari anche de bòna fanzioutes fattes alla tudeŝa VianUA, DoiUemes1864:198 (grd.).

ënghe (grd.) ↦ enghe.

engherdenì Ⓔ IN + RETINNĪRE 6 1878 ingherdenii 3 imperf. (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:7)
gad. ingherdení Badia ingherdení
v.intr. Ⓜ engherdenesc
riflettere il suono, riecheggiare (gad.) Ⓘ risuonare Ⓓ widerhallen ◇ a) Intan rovâl da vigni pert trupes nöies de ritri alerch verso le ciastel, che döt ingherdenî dal strepito dles ermes, dai fers di ciavai, y dal marsc söl tact di soldas. Intang r’vale da vigne pert truppes nouies de rittri arlerc verso ‘l ciastell, che dutt ingherdenii dal strepito d’les ermes, dai ferz di ciavai, e dal marsc’ soul tact di soldàs.