Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/251

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


contra
216


contro Ⓓ gegen ◇ a) Tlo paussa mort tl grëm de si oma l redentor, / Oh! paussa contra de mi rabia, y mi furor. Clo pausa mort töl gram dö si oma ‘l rödöntor, O! pausa contra dë mi rabia, i mi furor. RungaudieP, LaStacions1813-1878:92 (grd.); b) Ve, ie te serve tan d’ani, y mei fat velch contra ti cumand, y tu ne m’es mei dat n bëch per maië n past cun mi amisc. Ve, je te serve tang d’agn, y mei fat velc contra ti cumand, y tu ne m’és mei dat un böc per majé un past cung mi amiches. HallerJTh, FigliolProdigoGRD1832:143 (grd.); c) chi che de vo é senza pecià, tire l prum n sas contra de ela chi che de vo è senza peggià, tíre il prum un sas contra de ella HallerJTh, MadalenaCAZ1832:157 (caz.); d) cotant che de te’ jënt s’impićiadrësce cuntra Idie e cuntra la umanité, chi che, por ne messëi deventè na ota soldas, se trascürëia cotant che de tä ĝënt s’ impiçhiadrësce cuntra Iddie e cuntra la umanité, chi che, por ne mëssëi deventè ‘na óta soldas, se trascürëja DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:268 (MdR); e) Se sie ben fat vardar n tous, / Che tira i bòzoi contra l vent, / E no adorar l Sacrament / L lo dirà El. Gio son curious. Se sie beng fat vardar ‘n touz, / Che tira i botzoi contra ‘l vent, / E no adorar ‘l Sacrament ’/ L lo dirà El. Io song curiouz. BrunelG, CianzonJentBona1856-2008:252 (bra.); f) Le re, […] a deventé n dër rigorus paiadú de düc, co cuntra le onur de söa corona fajess valch da chël ennant. Le Rè, […] a deventè n dęrt regorus pajadù de dötg, cho cuntra le onur de süa corona fassessa valc da chel inant. PescostaC, DecameronIXMAR1875:651 (mar.); g) Le Re, […] a deventé n rigorosiscim porseghitadú de vignun, che cuntra l’onur de süa corona cometess valch da chël en la. L’Rę, […] å devẹntè un rẹgǫrǫsissimo pẹrsẹghitadù de vignun, che contra l’ǫnur de süa cǫrǫna cǫmmẹttẹssa valc da cal in là. PescostaC, DecameronIXCor1875:654 (Badia); h) é deventé n severiscim persecutor de ogniun che contra l onour de la corona cometëssa velch da chël’outa nlà. è deventè uṅ ševerissimo persecuto̮r de ognuṅ che contra l’ono̮ur della coronå commettassa velc da call’ outa in là. PescostaC, DecameronIXFOD1875:655 (fod.); i) i á dé n gran fazorel por se curí le ce cuntra le frëit, y l’á fata senté dlungia d’ël i à dè ‘ng grang fazzorel pur s’ curì ‘l ciè cuntra ‘l freit, e l’à fatta sentè d’lung d’el DeclaraJM, SantaGenofefa1878:99 (Badia); j) La plueia, contra chëla ch’é bruntlà, m’à salvà roba y vita. la̤ plúeia̤, kóntra̤ ká̤la̤ k’ ę bruntlá m’a sa̤lvá rǫ́ba̤ i víta̤. RifesserJB, Plueia1879:107 (grd.)
2 alla volta di, in direzione di (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953, fas. A 1879; R 1914/99; Mz 1976, fod. A 1879; P/M 1985, amp. A 1879; Q/K/F 1982) Ⓘ in direzione di, verso Ⓓ in Richtung, gegen ◇ a) "Mo che este tö?" damana Genofefa, itan ch’ara salta sö cuntra la finestra fermada cun feriada. "Mo che este tou?" damana Genofefa, itang ch’ella salta sou cuntra la finestra fermada cung feriada. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:20 (Badia); b) y scemia ch’al ne capî ciamó nia, respognôl impó cun n bel riamënt, destenô fora i pici brac cuntra la uma e semia ch’el nè capì ciamò nia, respognōle impò cunung bell riament, destennō fora, i piccei bracc’ cuntra la uma DeclaraJM, SantaGenofefa1878:42 (Badia)
contro.

contra (grd., fas., caz., bra., fod., amp., LD) ↦ contra.

contrada (gad., mar., fas., bra., moe., fod., amp., MdR) ↦ contreda.

contrar Ⓔ it. contrario (EWD 2, 362) 6 1833 contrare (DeRüM, Poste BëinDormì1833-1995:257)
gad. contrar mar. contrar Badia cuntrario grd. cuntrer fas. contrèr caz. contrarie bra. contrario fod. contrario amp. contrario LD contrar MdR contrare
agg. Ⓜ contrars, contrara, contrares
che è in opposizione, in contrasto (gad. Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; DLS 2002; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ contrario Ⓓ entgegengesetzt ◇ a) e ch’in vigne cunt ne pensunse, dijunse o fajunse nia che podess ester contrare a so sant onor e ch’iǹ vigne cunt ne pensunse, diŝunse o faŝunse nia che podess estr contrare a sò sant onor DeRüM, Poste BëinDormì1833-1995:257 (MdR); b) Draco, le pröm cöch dl conte, n om da bëgn, porté por sü patruns, cuindi contrar ai pescims dessëgns de Golo, s’ â tut l’impëgn d’i fá rové la lëtra inascusc a Sigfrid Draco, ‘l prum coug dl conte, ‘ng om da bengn’, purtè pur su patrungs, quindi contrario ai pessimi desengn’s de Golo, s’ ā tut l’impegno d’i fa r’vè la lettra inascusc’ a Sigfrid DeclaraJM, SantaGenofefa1878:12 (Badia)
al contrar (gad. A 1879, grd. L 1933; F 2002, fod. P/M 1985; Ms 2005, amp.) Ⓘ al contrario Ⓓ umgekehrt, im Gegenteil ◇ a) Che viene ca ste maldicentes… / E al contrario i dovrà dì. Che viene ca ste maldicentes… / E al contrario i dovrà dì. DegasperF, ZambelliMichelli1872-1973:12 (amp.); b) O! lassö en Cil cotan felize ch’i sará, le frëit ne me dlaciará plü, i ne n’ará degöna maratia da soporté; iló no leghermes plü, no sospiri en etern, al contrar, söles pënes de chësta vita gnarál ligrëzes de paraisc. O! lassou in Ceìl cutang felize ch’i sarà, ‘l freit nè mè d’laccearà plou, i nen’ arà d’guna marattìa da sopportè; illò no legrimes plou, no sospiri in eterno, al contrario, soulles penes d’chesta vita gnarāle ligrezzes d’Paraisc’. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:63 (Badia).

contrar (gad., mar., LD) ↦ contrar.

contrare (MdR) ↦ contrar.

contrarie (caz.) ↦ contrar.

contrario (bra., fod., amp.) ↦ contrar.

contrat Ⓔ it. contratto ‹ CONTRACTUS (EWD 2, 363) 6 1866 kontrat (BrunelG, Cianbolpin1866:24)
gad. contrat mar. contrat Badia cuntrat grd. cuntrat fas. contrat caz. contrat fod. contrat amp. contrato LD contrat
s.m. Ⓜ contrac
accordo fra due o più persone per costituire, modificare, estinguere un rapporto giuridico (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ contratto Ⓓ Vertrag ◇ a) i à fat contrat de restèr insema e no se spartir più i a fat kontrat de rester insema e no se spartir più BrunelG, Cianbolpin1866:24 (caz.); b) El contrato parlaa / De segnares alolo, / Parché ’es no caraa / E par fei un conto solo El contratto parlava / De segnares allollo, / Parché es no carava / E par fei un conto solo Anonim, Monumento1873:3 (amp.).

contrat (gad., mar., fas., caz., fod., LD) ↦ contrat.

contrato (amp.) ↦ contrat.

contreda Ⓔ nordit. contrada ‹ *CONTRĀTA (EWD 2, 265) 6 1833 contrada (DeRüM, VigneOtaRajonèVos1833-1995:233)
gad. contrada mar. contrada Badia cuntrada grd. cuntreda fas. contrada bra. contrada moe. contrada fod. contrada amp. contrada LD contreda MdR contrada
s.f. Ⓜ contredes
via, strada; traversa di una via cittadina (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985;