Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/188

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


cialé
153


(bra.); a) Ló era un muge de manc che jìa a past e d’apede l’era ence na ciajaa. Lo erô un mugö dö mantsch chö schiô a past ö dappedö lerô entschö no tschaschaô. ZacchiaGB, Filamuscia1858*:5 (bra.).

ciajera (fod., LD) ↦ ciajera.

ciajó (gad., mar., Badia) ↦ ciajuel.

ćiajó (MdR) ↦ ciajuel.

ciajoncel (bra.) ↦ ciajuncel.

ciajuel Ⓔ CĀSEOLUS (EWD 2, 126) 6 1763 ciasò ‘caseus’ (Bartolomei1763-1976:74)
gad. ciajó mar. ciajó Badia ciajó grd. ciajuel LD ciajuel MdR ćiajó
s.m. Ⓜ ciajuei
alimento che si ottiene facendo coagulare il latte con caglio (gad. B 1763; A 1895; G 1923; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ formaggio Ⓓ Käse ◇ a) Chëst ćiajó é delicat. Ći ćiajó él? Quest çhiaŝó é delicat. Çhi çhiaŝó él? DeRüM, TütParecé1833-1995:255 (MdR); b) sce la tira do si oma dala lat, y brama, y nida, y ciot, y sieres, y smauz, y zigher, y ciajuel, y mo zeche! ŝe la tira dò si òma dàla làtt, y bràma, y nida, y ĉot, y siëres, y smauz, y zigher, y tgës̄uel, y mò zöchë! VianUA, JanTone1864:198 (grd.) ☟ formai.

ciajuel (grd., LD) ↦ ciajuel.

ciajuncel (bra.) ↦ cajencel.

cialà Ⓔ ECCE ILLĀC (EWD 2, 155); ? (Gsell 1990b:357) 6 1763 ciarà ‘caries’ (Bartolomei1763-1976:73)
gad. ciará mar. cerá, ciará Badia ciará grd. cialà
avv.
esprime allontanamento in modo generico (gad. A 1895; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. L 1933; Ma 1953; F 2002) Ⓘ via Ⓓ davon, weg, los, ab- ◇ a) Gonot slaicâra da doman o söla sëra cun n cëst tl brac inascusc tles ciases di amará, y i portâ spëisa renforzanta y ordöra delicata, inlaota ciamó na rarité en Germania, ch’ara s’â sparagné dala bocia ciará. Gonot slaicala da dumang o soulla sera cunung cest t’ l brac’ innascusc’ tles ciases di amarà, e i portā speiſa rinforzante e ordura delicata, illaota ciamò na raritè in Germania, ch’ella s’ ha sparagnè dalla boccia cearà. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:3 (Badia).

cialà (grd.) ↦ cialà.

cialar (moe.) ↦ cialé.

cialdamenter (gad., Badia) ↦ ciaudamenter.

cialdin (gad.) ↦ ciaudin.

ćialdin (mar., Badia) ↦ ciaudin.

cialdira (gad., LD) ↦ ciaudiera.

ćialdira (mar., Badia) ↦ ciaudiera.

cialé Ⓔ rom. precoce * calar ‹ ? (CALĪGO REW1516?; CALIGINĀRE REW 1515a?) (GsellMM) 6 1763 ciarà schù ‘prospicio’; ciarè ‘adverto, excubo’; ciarè n’tscherg ‘circumspicio’ (Bartolomei1763-1976:73)
gad. ciaré mar. ćiaré Badia ćiarè grd. cialé fas. cialèr moe. cialar fod. cialé LD cialé MdR ciaré
v.intr. Ⓜ ciala
1 rivolgere lo sguardo per vedere (gad. B 1763; A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. DA 1973; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ guardare, mirare Ⓓ anschauen, schauen, ansehen ◇ a) Ciala mo chël puoro vegle colassù / l se la rì e ciala ju chialamo chal puoro vegle cola su / al sela ri e chiala su PezzeiJF, TTolpei1805-2010:192 (fod.); b) Tlo cëla, mort l bon Gejù per te a tort. Clò ciala, mort ‘l bon Giesu per te a tort. RungaudieP, LaStacions1813-1878:91 (grd.); c) Ćiarede sö n vosta ora, la mia ne và ëla, porćì ch’iö m’à desmentié de la trà sö. Çhiaréde seu ‘ǹ vosta óra, la mia ne va ëlla, porçhi ch’jeu m’ha desmentié de la trà seu. DeRüM, TëmpRetornunseCiasa1833-1995:245 (MdR); d) Ël vëgn dunca inte chël bel urt, ćiara incërch e n’i vëiga nia Ël vëgn dunca inte quël bel urt, çhiara inćërc e n’i vëiga nia DeRüM, Perdicadù1833-1995:282 (MdR); e) Al odô bel tres chël ciaval: / col ce tocâl sön ciampaní prësc le ial! / Ciari, Iocl, ciari ciamó n pice püch! Al vijoa bel tres chël ćiaval: / col će tocável sön ćiampaní prëst l’gial! / Ćiari, Iocl, ćiari ćiamò n pice püch! PescostaC, OrcoIocl1858-1994:234 (Badia); f) Per l amor de Die, percie cëla pa chisc chimpli nsci suvier Per l’amor di Die, pertgë tgèla pa chiŝ gimpli ’ŋŝi suviör VianUA, JëntCunvënt1864:195 (grd.); g) Incandenó i ciarâl cun gran atenziun a n gote, mo ne s’infidâ a l’aziché Ingcandenò i ciarāle cung grang attenziung a ‘ng gōte, mo n’s’ ingfidā all’ azzicchè DeclaraJM, SantaGenofefa1878:101 (Badia)
2 badare, prestare attenzione (gad., grd., fod. Ms 2005, MdR) Ⓘ fare attenzione, guardare Ⓓ achtgeben, aufpassen, schauen, achten ◇ a) Ciala pur da ca inaò d’ester bon / de n’esser ruo o poltron Chiala pur da cha ináo d’ester bon / d’ń esser ruo o poltrong PezzeiJF, TTolpei1805-2010:191 (fod.); b) Po dirala: Ess plajëi, / Śën cialëde, bera Cristl, / É jurà nfin pra l pristl. Po dirala: Es plaʃhëi, / Sën cialede, bera Kristl, / E ʃhurà nfin pra l pristl. PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:60 (grd.); c) Cëla vé, Jan da Raineles / N’i dà ahta ala beles Ciêla ve, Jean da Rainœlles / Ni da achta alla bœlles PlonerM, VedlMut1828-1997:347 (grd.); d) Ciara, tan d’agn ne te sunsi sté dejobediënt, y mai ne m’aste dé n asó, ch’iö ess podü m’al mangé cun mi amisc. Tgiára, taign d’agn ne te sunsi sté deshobediant, e mai ne m’hàste de n’asó, ch’iö esse podü mel mangié cung mi amici. HallerJTh, FigliolProdigoBAD1832:141 (Badia); e) Mineste ch’i superiori ne ćiare e n’abe n’atra cüra che ch’i soldas porte les ermes, feje l’ejerzize, marcëie, stie de guardia, ec.? Mineste ch’i superiori ne çhiare e n’abbe [n’] atra cüra che ch’i soldas porte les ärmes, feŝe l’eŝercize, [marćiëje,] stie de gúardia, ec.? DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:265 (MdR); f) Iö n’ó dì nia por zacotanć de rainesc plü o manco, pö ch’iö sape che te i impieghes bëin. Sö n chëst àn dagnora da ćiarè con i dinà. Jeu n’ó dì nìa por zacotantg de rëineŝ plü o manco, peu ch’jeu sappe che t’ i impieghes bëiǹ. Seu ‘ǹ quëst haǹ dagnóra da çhiarè coǹ i dinnà. DeRüM, Grosc1833-1995:287 (MdR); g) Ma cialé pere: Mi v’è dagnára servì tánt de agn Ma cialè pere: Mi v’è dagnara servì tant de ang DebertoM, FiProdigoFOD1841-1986:262 (fod.); h) O ciarede, ch’ëis fermëza, / Fin ch’Üsc dis sará madüs O ciarede, ch’aie Fermezza, / Fin ch’Ousc’ dis sarà madùs DeclaraJM, MëssaFreinademez1875:1 (Badia)
v.tr. Ⓜ ciala
dirigere gli occhi, fissare lo sguardo su qualche persona o oggetto (gad. B 1763; A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. DA 1973; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ guardare Ⓓ schauen ◇ a) Ciara mo le pice möt, cola pel da rehl indos y la picia crusc en man Ciaramo ‘l picce mūtt, colla pell da rechl indōs e la piccea crusc’ ing mang DeclaraJM, SantaGenofefa1878:106 (Badia)
cialé avisa (gad.) Ⓘ guardare attentamente Ⓓ aufmerksam schauen ◇ a) Ciáreme avisa, ch’i sun tüa fomena Ciareme avviſa, ch’i sung tua fomena DeclaraJM, SantaGenofefa1878:92 (Badia); b) Inlaota i ciarera plü avisa y conësc les perles, y se recorda l’ôt teribl dla porjun. Illaota i ciar’la plou avviſa, e cunesc’ les perles, e s’ re-