Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/187

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


ciafé
152


che n vicel se perdes te chësc bosch n granel de chirbes, acioch’ i ciafass na massaria da d’abiné sö le lat Os ais urù che ‘ng vicell sè perde t’ chesc’ bosc ‘ng granell d’chirbes, acceocch’ i ceaffāss’ na massarìa da d’abinè sou ‘l latt DeclaraJM, SantaGenofefa1878:35 (Badia); e) O mi Dî! él poscibl, che n cör inozënt, pois ciafé so paraisc ’ci te n desert, y n’anima, che S’ ama y S’ á en posses, ciafes süa felizité O mi Dì! elle possibile, che ‘ng cour innozent, posse ceaffè so paraisc’ ci teng deſert, e ‘ng n’anima, ch’S’ ama e S’ à in posess, ceaffe sua felizitè DeclaraJM, SantaGenofefa1878:52 (Badia); f) Genofefa é en vita, ara é gnüda ciafada Genofefa è in vita, ella è gnuda ceaffada DeclaraJM, SantaGenofefa1878:111 (Badia)
3 riuscire ad avere ciò che si chiede o si desidera (gad. P/P 1966; V/P 1998, MdR) Ⓘ ottenere Ⓓ bekommen, erhalten ◇ a) Savëise inće che ciafun n bun gote de vin inte chësta osteria? Savëise inçhié che ćiaffuǹ ‘ǹ buǹ gòte de viǹ inte questa osteria? DeRüM, BevundeBozaVin1833-1995:243 (MdR); b) Le medemo jê datrai na ota da pelegrin a Roma, e per ciafè bëin da mangé e da bëire se mostràvel mefo dërt devot e sant. Le medemmo gê datrai ‘na ôta da pelegriǹ a Roma, e per ćiaffè bëiǹ da mangé e da bëire se mostravel meffo dërt devot e sant. DeRüM, PelegrinRoma1833-1995:275 (MdR); c) tert o abonora ciafon dagnora le paiamënt tert o abbonora ceaffung dagnara ‘l paiament DeclaraJM, SantaGenofefa1878:105 (Badia);) Chël ch’é misericordius ciafará misericordia Chel ch’è misericordioso ceaffarà misericordia DeclaraJM, SantaGenofefa1878:105 (Badia)
4 riuscire ad avere qualcosa, procurarsi, procacciarsi (MdR) Ⓘ trovare Ⓓ finden ◇ a) mëss codie ćiarè, ch’ël se ciafe n lüch por se podëi con ćiamò plü de gran bria ch’ël à inte so regimënt, demà dërt vadagné da vire. mëss cò die çhiarè, ch’ël se ćiaffe ‘ǹ lüc por se podëi coǹ çhiamò plü [de] graǹ brìa ch’ël ha inte sò Regimënt, demà dërt vadagné da vire. DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:262 (MdR)
5 assumere, fare propria una qualità, una forma, un attributo (gad.) Ⓘ prendere Ⓓ bekommen ◇ a) i pici vicí chersciô, ciafâ plömes i piccei vicceì cresceō DeclaraJM, SantaGenofefa1878:52 (Badia); b) "No te temëi, i sun iö", scraia la uma. Canch’al conesciô süa usc, ál ciafé coraje "No tè tèmei, ’i sung iou", scraia la uma. Cang ch’el conesceō sua usc’, āle ceaffè coraggio DeclaraJM, SantaGenofefa1878:58 (Badia); c) mo plan plan ciafâl confidënza, y gnô discorsif mo plang plang ceaffāle confidenza, e gnē discorsivo DeclaraJM, SantaGenofefa1878:100 (Badia)
6 cogliere, sorprendere (gad., MdR) Ⓘ trovare Ⓓ antreffen, finden ◇ a) Maester! cösta fomena é stada dër sën ciafada söle fat. Maester! chesta fomena é stada dar sagn ciafada söl fatt. HallerJTh, MadalenaMAR1832:154 (mar.); b) O amico, iö m’en pò bëin dërt mal de te ciafè inte let incö. / An ne pò fà atramënter, canche an ne se stà bëin. O amico, jeu m’eǹ pò bëiǹ dërt mal de te ćiaffè inte lett incoeu. / Aǹ ne pò fà atramëntr, quaǹ ch’an ne se sta bëiǹ. DeRüM, OhAmico1833-1995:256 (MdR); c) Canche Genofefa ê rovada sön plaza dl ciastel ciafera dan porta dötes les dames y jones nobles dla vijinanza Cangche Genofefa ē r’vada soung piazza d’l ciastell ceaff’la dang porta duttes les dames e jones nobiles d’la vijinanza DeclaraJM, SantaGenofefa1878:106 (Badia); d) Por solit ciafân la contëssa sön n canape vistida de blanch. Pur solito ceaffāng la contessa sounung canape vistida d’blanc. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:118 (Badia)
7 andare presso qualcuno e intrattenersi con lui per amicizia, cortesia, dovere e simili (gad. V/P 1998) Ⓘ visitare, andare a fare visita Ⓓ besuchen, aufsuchen ◇ a) Datrac i gnôl na gran vëia de ciafé na picia dlijia Da trattg’ i gnēle na’ grang vouia d’ceaffè na piccea dlisia DeclaraJM, SantaGenofefa1878:43 (Badia)
ciafé da (gad.) Ⓘ arrivare a Ⓓ zu… bekommen ◇ a) l’unica porsona, ch’ara ciafâ da odëi, êl Golo, che gnô decontin cun sües domandes dejonorevoles l’unica persona, ch’ella ceaffà da udei, ele Golo, che gnē decunting cung suus dimandes disonorevoles DeclaraJM, SantaGenofefa1878:16 (Badia) ◆ ciafé fora (gad.) Ⓘ trovare, scovare fig., scoprire Ⓓ herausfinden, herausbekommen ◇ a) I á ponsé codî do por strada, y ne sun bun de ciafé fora n meso conveniënt, de n gní sura, coch’ i messess dí I à pungsè co di daō pur strada, e n’sung bung d’ceaffè fora ‘ng mezzo conveniente, de ‘ng gnì sura, cocch’ i m’essass’ dì DeclaraJM, SantaGenofefa1878:111 (Badia) ◆ ciafé su (gad.) Ⓘ sviluppare Ⓓ entwickeln ◇ a) N’i ciaféi sö amur ales robes dl monn, ne metede osta confidënza söl gros, sön roba morta, mo en Dî N’i ceaffèi sou amur alles robes d’l mon, nè mettede osta confidenza soul grōs, soung roba morta, mo in Dì DeclaraJM, SantaGenofefa1878:119 (Badia) ◆ jì a ciafé (gad., MdR) Ⓘ andare a fare visita, visitare Ⓓ besuchen gehen ◇ a) e che, sc’ ëi é amarà, và a i ciafè e a i vijité int’ i sü ospedês, i consola e che, ŝ’ ëi é amarà, va ai ćiaffè e ai viŝité int’ i sü ospedès, i consola DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:266 (MdR); b) I sun istës intenzioné de jí a ciafé i veci geniturs I sung istess intenzionè d’jì a ceaffè i vecci genitori DeclaraJM, SantaGenofefa1878:112 (Badia) ◆ vegnì a ciafé (gad., MdR) Ⓘ venire a trovare Ⓓ besuchen kommen ◇ a) iö ves impermëte de vegnì da desëin inlà plü gonot a ves ciafè jeu ves impermëtte de vegnì da desëiǹ iǹ là plü gonot a ves ćiaffè DeRüM, DonzelaComplimënt1833-1995:240 (MdR); b) Al é gnü a nes ciafé / Ch’un di nüsc él ël resté Al ë gnü a n’es tsaffè / Ch’ung di nòs ël Al rëstè PescostaC, SonëtCoratBadia1852:3 (Badia).

ciafé (gad., mar.) ↦ ciafé.

ciafè (Badia, MdR) ↦ ciafé.

ciajaa (fas., bra.) ↦ ciajera.

ciajara (gad.) ↦ ciajera.

ćiajara (mar.) ↦ ciajera.

ciajarin Ⓔ deriv. di ciajera (EWD 2, 143) 6 1864 caras̄ina f. (VianUA, JanTone1864:199)
gad. ciajarin grd. ciajarin fas. cajarin fod. ciajarin
s.m.f. Ⓜ ciajarins, ciajarina, ciajarines
addetto al pascolo e alla custodia del bestiame di una malga (gad. Pi 1967, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002, fas. R 1914/99; Mz 1976, fod. Pe 1973; P/M 1985; Ms 2005) Ⓘ malgaro Ⓓ Senn ◇ a) Tan giut l’ëis pa? / J. Ie l’é trëi invierns, che d’instà l’ova la ciajarina sa mont. Tàŋ giut l’ëispa? / S̄. Iö l’hè trëi iŋviergn, che d’iŋstà l’òva la caras̄ina sa mont. VianUA, JanTone1864:199 (grd.).

ciajarin (gad., grd., fod.) ↦ ciajarin.

ciajea (grd.) ↦ ciajera.

ciajèa (moe.) ↦ ciajera.

ciajera Ⓔ CĀSEĀRIA (EWD 2, 124) 6 1858 tschaschaö (ZacchiaGB, DescrizionFascia1858*:3)
gad. ciajara mar. ćiajara grd. ciajea fas. ciajaa bra. ciajaa moe. ciajèa fod. ciajera amp. caśera LD ciajera
s.f. Ⓜ ciajeres
piccola costruzione con pareti di legname, che serve come dimora permanente o, più spesso, come ricovero stagionale nelle zone alpine più elevate (fas. R 1914/99; Mz 1976; DILF 2013, amp. Q/K/F 1982) Ⓘ baita di montagna Ⓓ Almhütte ◇ b) Doi ore dalafora da Vich l’é le mont da Vich. Anter un muge de prees l’é le ciajae. Doi orö dalla fora da Vic lö lö mont da Vic. Anter un muge dö pröes lö lö tschaschaö. ZacchiaGB, DescrizionFascia1858*:3