cuentie. Si yo ne conosse un parol, it ne auxilia me que yo save que it es un adjective o altricos, tam long quam yo ne conosse li sens. Tal regules ne existe in null lingue. E noi ne desira haver un aspect simil a ti de Esperanto. It vell forsan esser altri, si noi vell haver a disposition 20 vocales divers.
Haver li vocales a, e, i, in li verbes esset secun mi opinion un facilisation por li parol-formation, ye derivation del participies. Secun vor metode on nu ne save ca on deve dir perceptibil o perceptabl, provenienz o provenianz, competenz o competanz, protuberenz o protuberanz .
Vor finale ier in venier, audier , aperier, morier, ofrier, patier, sentier, portier, etc., terribilmen repugna me ! samli formes quam ament, laborent, practiquent (practicant !) o practicent... Per li exclusìon del a resulta un enorm masse de paroles in queles li radica deve esser mutat, p. ex. debarquer, debarcation, etc., etc. Yo vell consiliar vos ante que vu fa tam grand propositiones, experimentar practicmen vor idé aplicante it in corespondentie. Tande vu vell vider a quel desfacilitás vu ariva. In omni casu yo considera li mutation del radica quam un cose plus complicat quam haver verbes in a, e, i.'' — Inplu, ier ja es sufix : saladiere, incriere, candeliero.
Al assertion que it es desfacil aprender quel verbes fini per ar, quel per er e ir, yo ne posse consentir. Quande yo aprende Esperanto (*) yo ya anc ne save ca yo deve dir : konjugi o konjugacii o konjugaci, deklini, deklinaci, o deklinacii, ma sí on conosse alquantmen lì paroles international in -ation, -ition, -ant, ~anz (-ance), -enz (-ence), -ienz (-ience), on anc save qualmen fini li verbe. Naturalmen on deve dir education, nam ti parol ha desde long perdit li etymologic e logic conex con L. ducere (ducter) . — It ha devenit un nov radica autonom.
Inplu just ti verbes (in -er e -ir) es li paroles fundamental, queles sta con prim jure in li lexico, nam it ne existe verbes derivat per -er e -ir, omnis fini per -ar ; con li unic exception de unir.
Li substantive ne have finale special ; it deve restar totalmen líber por posse admisser omni neologism queles presc sempre es substantives. It es caracterisat per li articul. On sempre posse adjunter un eufonic e, ye acumulation de consonantes o quam distintion, ye homonymes. Li son e es medial e ínexpressiv, e pro to it have li tache, indefinit luder bufre e servient por omnicos. Masculin derivates de entes vivent fini per o, feminin tales per a. Ma ex to ne secue que on deve dir patro, nam it existe solmen patres masculin, do patre e matre. Ma on di : leon, leono, Ieona, leonell. Naturalmen ex to ne secue, que omni paroles finient per o o a es mannes o feminas, ma solmen si ti finales es juntet a paroles significant entes vivent. Li finale u max sovent significa alquicos abstract, spiritual : usu, spíritu, principatu.
Autorisat adaptation e traduction ex lingue german de Ilmari Federn.
(*) Li originale contene analog exemples ex li reform-proposition de Rosenberger pri su « Neutral », queles hodie plu ne es actual.
50
