San Marc

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
San Marc
by Caterina Percoto
Prosis Furlanis

SAN MARC[edit]

Une di San Marc cul so Lion al capità a Vignesie. Al Chatà cresude la citât, fate riche, fate biele; ma la int imbastardide no jere plui ché di une volte. Deventáts siòrs, 1 vinizians a vevin dismetùt di lavorà. A jevavin a misdi, si vistivin galandins, si slicavin, a bevevin cafê: sunâ, Chanta, 2uja, e dutaldi in châcaris e dute la gnot in fiestis e in moroseés. Féminis smaridis di colór, goventút buine di nuje e duéh pitinins e scachits ch'a fasevin stomi...


San Marc si spaventà: "S'al torne Àtile, cui àjal di parâ cheste púare ghernazie?". E plen di pinsîrs al cirive rimiedi.


A disin che il Lion j buri für une Chasute indulà ch'a vivevin doi Sclavons fradi e sûr, püars tanche il pedoli, ma fuarts, tressáts, e ben metúts, parce che ur veve plasút simpri di sfadiâ e cence scamofis si contentavin di polente. San Marc par amôr de sò Chare citàt ju benedì subit in matrimoni, e di chê raze a jè vignude für la brave armade ch'e à difindüt e salvade daspó, tantis voltis, la Republiche.


18