Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/410

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.
entant
375


lascia sozede na ota o l’atra, por nes dé na cërcia insuza de chël, che s’aspeta en Paraisc. mo Iddì ‘l lascea suzzed’r na ota o l’atra, pur nes dè na ciercia ingsuza d’chel, ch’s’aspetta in Paraisc. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:108 (Badia).

ensouz (LD) ↦ ensouz.

enstes Ⓔ ISTE IPSE (EWD 4, 95) 6 1632 (come a nos) instass (Proclama1632-1991:160)
gad. instës, istës † mar. enstës Badia instës grd. nstës fas. enstes caz. enstes fod. nstës LD enstes MdR instës
agg. Ⓜ enstesc, enstessa, enstesses
proprio, in persona (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ stesso Ⓓ selber, selbst ◇ a) E dapò che l’à abù scacarà dut, l’é vegnù na gran ciarestìa, e el enstes é vegnù en gran miseria. E dapó che l’a abú scacará dut, l’é vegnú una gran chjarestia, e el instess é vegnú in gran miseria. HallerJTh, FigliolProdigoCAZ1832:144 (caz.); b) D. Desnü este? Che t’à pa dit che t’es desnü? / A. Iö me vëighi bëin instës. D. Desnü este? Ché t’ ha pa dit che t’ es desnü? / A. Jeu me vëighe bëiǹ instëss. DeRüM, Perdicadù1833-1995:282 (MdR); c) Tan de fanc, dijova ël tra se nstës, à te cësa de mi pere pan y roba assé, y ie son tlo tl pericul de messëi murì da fam! Tàŋ de fàntg, dis̄òva ël tra së ’ŋstës, hà te tgèsa de mi père pàŋ y ròba assè, y jö soŋ tlò tel pericul de mëssëi muri da fàm! VianUA, FiProdigo1864:192 (grd.); d) Tu jaghëies de vester for bënudù? sibes dlonch tel, / Coche tu nstës dejidres, y a degun no fé velch de mel. Tu s̄aghëjes de vöster fort bëŋ udù? sibbes dlonch tèl, / Cò chë tu ’ŋstëss des̄idres, y a deguŋ no fè vëlch de mèl. PerathonerJA, Nseniamënt1865*:1 (grd.); e) al ne castiâ con iustizia les ofejes fates ad atri, mo s’an dörâ zonza fin de chëres fates ad ël enstës el no ćastiǫa con jostizia les offežes fattes ad attri, ma sen dǫrava zǫnza fin de chęres fattes ad ęl instęss PescostaC, DecameronIXMAR1875:650 (mar.)
jì te se enstes (grd.) Ⓘ fare l’esame di coscienza Ⓓ in sich gehen ◇ a) Śën ie ël jit te se nstës, y à scumencià a pensé do, che che l à fat. Zëŋ jè ël s̄it in së ’ŋstëŝ, y hà scumënĉa a pënsè dò, tgë chë l’ha fàtt. VianUA, FiProdigo1864:192 (grd.) ◆ se enstes (MdR) Ⓘ se stesso Ⓓ sich selbst ◇ a) Mo vigne avarun / N’aroba a degun / Che a se instës Mó vign’avaruǹ / N’arobba a deguǹ / Ch’a sè instëss. DeRüM, Geizhals1833-1995:291 (MdR)
istes, stes.

enstes (fas., caz., LD) ↦ enstes.

enstës (mar.) ↦ enstes.

enstradar (moe.) ↦ enstradé.

enstradé Ⓔ deriv. di streda sul modello di it. instradare (EWD 6, 450) 6 1878 instradè p.p. m.sg. (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:121)
gad. instradé mar. enstradé Badia instradè grd. nstradé fas. enstradèr moe. enstradar fod. nstradé col. instradà LD enstradé
v.tr. Ⓜ enstradeia
indirizzare con consigli e ammaestramenti (gad.) Ⓘ instradare fig.Ⓓ anleiten ◇ a) mo sc’ ara ne m’ess da picera insö instradé tl s. timur d’Idî, mo s’ ella nè m’essa da piccera ingsou instradè t’ l s. timur d’Iddì, DeclaraJM, SantaGenofefa1878:121 (Badia).

enstradé (mar., LD) ↦ enstradé.

enstradèr (fas.) ↦ enstradé.

enstruí (mar.) ↦ istruì.

ensù en + su (EWD 4, 93) 6 1763 dinschù ‘sursum’ (Bartolomei1763-1976:78)
gad. insö mar. ensö Badia insö grd. insù fas. ensù fod. nsu col. insù
avv.
verso l’alto (gad. B 1763; A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998, grd. A 1879; L 1933; F 2002, fas. A 1879; R 1914/99; Mz 1976, fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; Ms 2005) Ⓘ in su Ⓓ hinauf ◇ a) J. Sce ulëis cumpré na rëfla messëis jì plu nsu, che forsci, chëi de Sëlva n à una, ie é na vacia da vënder. S̄. Ŝe ulëis cumprè na rëfla muessëis s̄i plu ’ŋsu, che forŝi, chëi de Sëlva n’hà una, jö hè na vàtgia da vënder. VianUA, JanTone1864:198 (grd.)
da… ensù (gad.) Ⓘ da Ⓓ seit ◇ a) Le möt, dala nascita insö ausé a püch y a n cröde nudrimënt, a na vita poscibilmënter descomoda, ne n’ê tan zite dal frëit ‘L mutt, dalla nascita ingsou auſè a puc e a ‘ng crude nutriment, ana vita possibilment’r descomoda, nen ē tang zite dal freit DeclaraJM, SantaGenofefa1878:61 (Badia).

ensù (fas.) ↦ ensù.

ensuz (mar.) ↦ ensouz.

entaar (bra.) ↦ entaié.

entaear (moe.) ↦ entaié.

entaèr (fas., caz.) ↦ entaié.

entaié Ⓔ deriv. di taié (Gsell 1999b:253) 6 1878 intaiada p.p. f.sg. (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:127)
gad. intaié mar. entaié Badia intaié grd. ntaië fas. entaèr caz. entaèr, intaèr bra. entaar moe. entaear fod. ntaié col. intaià amp. intaià LD entaié
v.tr. Ⓜ entaia
incidere a rilievo o ad incavo (gad. Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. DLS 2002, LD Q/K/F 1983; C 1986; DLS 2002) Ⓘ scolpire, intagliare Ⓓ schnitzen, meißeln
p.p. come agg. Ⓜ entaiés, entaieda, entaiedes
inciso a rilievo o a incavo (gad.) Ⓘ intagliato, scolpito Ⓓ gemeißelt, geschnitzt ◇ a) Le conte á fat inalzé n monumënt grandius d’ermo blanch, y dlungia ince la cerva intaiada de pera. ‘L conte à fatt inalzè ‘ng monument grandioso d’marmo blanc, e d’lungia incie la cerfa intaiada d’pera. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:127 (Badia).

entaié (mar., LD) ↦ entaié.

entamez Ⓔ comp. di ente + a + mez (GsellMM) 6 1832 ‘n ta mez (HallerJTh, MadalenaFOD1832:159)
fod. ntamez col. entamez, intamez
avv.
nel centro, nella parte centrale (fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; Ms 2005) Ⓘ in mezzo Ⓓ mitten, inmitten, in der Mitte ◇ a) Ma i scrivagn e i farijei i mëna davánt na fëmena, arclapada nte n adulterio, e i la mët ntamez. Ma i Scrivang e i Farisei i mana davant na famena, arclapada ‘n teng adulterio, e i la matt ‘n ta mez. HallerJTh, MadalenaFOD1832:159 (fod.); b) l é resté Gejù sol, e la fëmena, che steva ntamez l’é resté Gesù soul, e la famena, che steva ‘nta mezz HallerJTh, MadalenaFOD1832:160 (fod.)
tamez.

entamez (col.) ↦ entamez.

entant Ⓔ IN TANTUM (GsellMM) 6 1763 in tant ‘tantundem’ (Bartolomei1763-1976:84)
gad. intan, itan † mar. entant Badia intan grd. ntant, ntan fas. entant caz. entant bra. intant, ntant fod. ntánt, ntán col. intant amp. intanto LD etant MdR intant
avv.
in questo, in quello stesso tempo, nel frattempo (talvolta con una leggera connotazione avversativa) (gad. B 1763; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; DA 1973; DLS 2002, fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ intanto, frattanto, nel frattempo Ⓓ unter-