Page:Procès verbaux de l’assemblée législative des États du protectorat des Îles de la Société et dépendances - Session de 1866.djvu/9

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has been proofread.

anae mai tei reira no roto i to au maitai, e te tiaturi maite raa hoi te tahi i nia i te Lahi, o te haere maite i te rahi raa i te mau mahana 'toa, e o tei riro ei mea poupou roa na’u te faaite papu raa tu i mua i to outou na aro.

Mai Le putuputu raa mai à o te apoo raa faahopea ra, ua haere maite te fenua nei i mua na nia i te ea o te maramarama ; e te tia ’toa nei ïau te faaite am ïa outou ê, i teie tau i mairi aenei, no to Tahiti nei hio raa i te ohipa a tetahi paean, no to ratou faaitoito raa hia e no to ratou ite papu atoa raa hoi i te faufaa e roaa mài ïa ratou, ua haamatau atoa ’tura ratou i nia i te hinaaro rave ohipa e ua haere maite te itoito o te taata i te hoohoo haerea i te rahi raa ; e tapao anae hoi tei reira no te maitai e roaa mait te fenua nei a muri atu.

Mai te tauturu maitai hia mai e te Tomana te Auaha o te Emepera, ua haamama roa aenei au i te mau titau raa tei faateimaha mai nia i to’u nei mau taata, te faarahi i to ratou ra tiama raa, e no tei reira, ua hio aenei au mai te poupou rahi, e e raverahi i rotopu ïa ratou tei haapapu roa i nia i te ohipa faaapu ; o te tumu hoi ïa no te taoa o tei parau hia e, e ore e noaa noa ê i te mau vahi atoa mai teie i Tahiti nei te hnru.

E amui maite mai râ i ta outou na mau ravea i nia i ta’u e ta te Tomana te Auvaha o te Emepera, ia ore ia hamarirau noa’e teienei tere raa i mua i nia i taua hinaaro rave ohipa ra. Tei te ruperupe raa hoi o te faaapu rae haere atoa’i to outou na maitai i te ra i raa.

E mahere ê ua ite aenei outou, e o te mau pahi tei tapae mai i roto i to tatou ava i Papeete nei, te haere maite nei ïa i te rahi raa i te mau mahana ’toa. E tapao ia e, te haere atoa nei te ohipa hoo taoa i te rahi raa. A faaitoito maite ra i te haamatau raa ïa outou iho i te ohipa, e e ore ïa e mahia, ua, ore atura o Tahiti ua mairi noa e i muri i te mau fenua’ moa i Oceania nei, tei hau ta ratou taoa e te maitai i te roaa raa mai na roto i te hoo raa taoa.

No taua hunu api ra ra i tupu ai to’u manao e, te riro nei ei mea tia, ïa faataa ê hia tu i ta tatou nei mau ture tc mau vahi atoa i toe mai i te huru tahito ra, no te mea, aore atura tei reira i riro ei paruru au maitai no te huru o to Tahiti nei i teie anotou, inaha hoi ; no te rahi o to ratou hinaaro ohipa, e no te itoito i te faatupu haerea i te mau ohipa faaapu, te faaô haere nei ratou ïa ratou iho i rotopu i te mau haapao raa a te papaa. Note mea ra e, o tahi a faufaa Lei imi hia, ïa hoe atoa’e ia ture to niaiho ïa ratou atoa e tiai. No reira hui i faatia ru noa ’tu ai au i taua huru api ra a faaite hia mai ai e te Tomana te Auaha o te Emepera. No to’u atoa hoi i te raa e, e mea tia ïa faaoioi roa hia taua mau haapao raa api ra, ua faatia papu van i te tumu o taua ohipa ra na roto i te faaue raa mana note 14 titema 1865, ïa haamana hia mai te mahana matamua mai à o teienei matahiti.

E tuu hia, ’tu taua, faaue raa mana ra i mua i to outou aro. Te