Page:Procès verbaux de l’assemblée législative des États du protectorat des Îles de la Société et dépendances - Session de 1866.djvu/7

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has been validated.



Te man fenua o te Han Tamaru i te mau fenua Totaiete e te mau mai.




APOO RAA IRITI TUREE




Pumputu raa i te matahiti 1866




PARAU NO TE IRITI RAA




I teie nei mahna 21 no mati 1866, i te hora hoei te tape raa mahana,

Ua haere T. H. o Pomare e te Tomana te Auvaha O te Emepera, ma te pee hia e te mau raatira to uta e to te pahi, e te feia toroa ’tou hoi o te Hau nei, i te aorai iriti raa ture, e i reira te farii raa hia mai, mai te mau peu faahanahana i matau hia ra.

Ua haere atoa mai hoi te Episekopo no Ahieri, e tona mau orometua, te Tonitara o te mau Hau amui hia i Marite, te mau taeae no Ploërmel, te mau tuahine no St Joseph de Cluny, e ta ratou tau haapii raa, e ua faahanahana itaua oroa ra.

I muri se i te hoe pure raa na te orometua ra na Miti Atger, ua taio hia teie tau parau i muri nei :


Parau na te Arii vahine.


E home, e te feia iriti ture nei,


A haere mai ai au ionei i rotopu ia outou na, e iriti i teienei apoo raa iriti raa ture no te matahiti 1866, te rahi nei to’u poupou, i te mea e, te tia roa nei to’u faaite papu raa’tu na mua, i te rahi o te au e te manao maitai e vai nei i rotopu ia’u e te Auaha o T. H. te Emepera ra o Napoléon, to tatou nei tamaru mana rahi. Ua tupu