Page:Procès verbaux de l’assemblée législative des États du protectorat des Îles de la Société et dépendances - Session de 1866.djvu/45

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has been proofread.

opea noa no ra ïa e tupu i uma parau i am mai nei. Aore roa 'tu ra tei reira mau parau i au noa mai i nia i te vahi e imi hia e tatou nei. Te ani atu nei au i te peretiteni e e ui faahou ae na i te manao o te Apoo ra i niai te irava i taio hia se nei.

Ua faatia hia 'tu ra taua irava ra mai te parau ore.

Ua taio hia tu ra te irava 5 :

« Irava 5. E haaputuputu te Tiripuna horo raa i te mau avae atoa e toru, i nia i te poro raa a te Arii vahine e te Tomana te Auvaha o te Emepera. E farii bia mai te horo raa i te faaite raa hia 'tu a o te parau i faataa hia e na hui-raatira toopae.

« I te mau ohipa e faataa hia e taua haava raa ra, e haapao a ïa i te parau a te paeau rahi, e ohipa faaoti roa ïa e te tia ore hoi ia horo. »

TE AUAHA O TE HAU. — Te hinaaro nei au e ia nao hia e : « E haaputuputu te tiripuna horo raai te mau avae atoa e toru, o te iti ïa, etc. » Tia noa 'tu ra ïa i te Raatira i nia i te mau ohipa haava raa te titau i te haaputuputu raa 'taa è, mai te mea è, te au ra ia na reira.

Te au atoa nei hoi ia faahuru è hia te tuhaa 1 o taua irava raa mai teie te huru : « E farii hia mai te horo raa, » etc. Teie ra tau, irava i faahuru è hia ra :

« Irava 5. E haaputuputu te Haava raa rahi tahiti i te mau avae aloa e toru i nia i te poro raa à T. H. te Arii vahine e te Tomana te Auvaha o te Emepera. o te iti ra ia.

« E farii hia mai te horo raa i te tuu ma hia 'tu a te parau i imi hia e te Apoo raa mataeinaa. »

Ua faatia roa hia taua irava ra e to te Apoo raa 'toa.

Ua taio hia mai ra te irava 6 :

« Irava 6. E tia i na taata parau e i te peretiteni o te Tiripuna matamua to horo i te Arii vahine e te Auaha o te Emepera, na roto i te Raatira te faatere i te mau ohipa haava raa, e faaore i te mau ohipa i faataa hia e te Haava raa rahi tahiti, no te faahapa raa hia e no te faaù tia ore raa hia hoi o ta ture.

« E toru ahuru mahaua to haapao hia no taua horo raa ra, mai te mahana mai a a faataa hia’i taua parau ra.

« E ia faatia hia taua horo raa ra, e afai hia ia tei reira ohipa i mua i te hoe tiripuna api e amui ai na toohitu e pae, e ore ra ratou tei rave na i taua ohipa ra e faao hia mai.

« Ia horo noa hia’e te hoe ohipa e faaore ra, e afai atoa mai ia i na farane e pae ahuru e tia’i.

« E faautua hia te paeau e faahapa hia ra i te utua mai tei reira 'toa te huru. »

Ua faaitia papu hia teienei irava mai te parau ore.

Ua taio hia maira te irava 7 :

« Irava 7. E farii maite hia to parau a te ite i roto i te mau ohipa maro raa fenua ra ; mai te mea ra o, ua tomito faaoti roa hia taua fenua ra, e ua