Page:Procès verbaux de l’assemblée législative des États du protectorat des Îles de la Société et dépendances - Session de 1866.djvu/43

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has been proofread.

« O te hoe auaba faahoreo hia te papai parau.

« Nai te peretiteni o te tiripuna matamua e faa i tiaifaro te parau raa i taua ohipa ra, e ore ra oia e o i te imi raa i muri ae.

« O te auaha ture i pihaiho i te mau tiripuna o te Hau Tamaru te rave i te ohipa auaha ture i pihaiho à Le Haava raa rahi Tahiti. »

TE AUAHA O TE HAU. — Aore roa'tu teienei irava i faahuru è hia te tuu atu neï ra vau i mua i to te Apoo raa, mai tona iho a huru tahiato.

HITOTI. — Tino ahuru e ma piti Toohitu i roto i te Haava raa. Rahi tahiti i teienei, eaha ra una hoi i tuu hia mai ai te hoe pèeretiteni papaa no ratou ?

TE AUHA O TE HAU. — Ei tapea maite mai i taua haava raa ra i roto i te haapao papu raa i te mau vahi atoa i faaite hia mai e te ture, e ia ore oi te faaore pinepine raa hia o tana ra man faataa raa, o oia aore i haapao i taua mau vahi ra. E maere rahi roa ra to'u i teienei patoi raa, no te mea, e ere roa 'tu teienei i te parau api. Ua ite papu roa hoi o Hitoti e, i roto i te ture no te 30 no novema 1855, no te mau ohipa haava raa, ua faaite hia mai ïa i na irava 25 e te 39 e e haere atoa mai te hoe auaha na te Hau, no te mau vahi i faaite hia 'tu e au nei, eiaha ra e i te Haava raa rahi a te mau Toohitu anae ra, i te Tiripuna horo raa 'toa ra. Ua ite maitai atoa hoi o Hitoti e, o te ohipa mau i haapao hia na taua auaha ra, o te faatitiaifaro a ïa i te parau raa i taua ohipa ra. Area ra i te huru mau ra, o te ioa 'nae ra ïa tei faahuru è hia ; teie ra hoi te vahi e ore roa e tia'i to taua peretiteni papaa ra faaô raa 'tu i rotoi te faataa ma parau a te mau Toohitu, no te mea e, tei mua mau oia i te aro o te auaha ture.

METUAARO. — Aore roa 'tu i au noa'e i'au te parau i faaite hia mar nei e te iriti ture ra e Hitoti. E mea tia roa hoi ia faaô hia mai i roto i taua Haava raa rahi a te mau Toohitu ra, te hoe peretiteni, o te tia iana te faatitiaifaro i tona haerea, e e mea tia 'toa hoi e ei iana te haapao i te parau raa hia o taua ohipa ra, e te faaore hoi i te peapea i rotopu i te feia i putuputu mai

TERIITAHI. — Te hinaaro nei au e, eiaha e faataime hia ta te itei roto i te mau ohipa fenua ra. I te vetahi hoi mau ohipa, te rahi roa ra ïa taua mau ite ra, e aore roa 'tu ra ta na taata parau e ravea ei aufau raa 'tu na ratou atoa.

MATAITAI. — Te ani atu nei au e, o te mau ite anae ra tei faaroo hia e te apoo raa mataeinaa te farii hia mai e te Haava raa rahi a te mau Toohitu, e eiaha te vetahi è se e faaô hia mai.

MANO. — Te hinaaro nei au e ia aufau na paeau atoa e piti tana iho taime e i tana iho taime. Te manao nei au e, e mea teiaha roa tei reira, ia faaere hia te hoe i te fenua e nana 'toa 'tu ra e aufau i te mau taime atoa.

TE AUAHA O TE HAU. — Aore roa 'tu 'tou manao i au noa’e i to Mano. E riro hoi oia i te ite e, e ere roa 'tu i te mea tia ia haere noa mai tera taata e tera taata e haapeapea i tona mau raa i tana moa. O te