Page:Procès verbaux de l’assemblée législative des États du protectorat des Îles de la Société et dépendances - Session de 1866.djvu/41

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has been proofread.

rii atoa hia teienei irava. Te vai nei hoi te hoe faahuru è raa i roto i te parau i papai hia e au nei, e faaroo maitai mai ne ra outou, tera taua vahi ra, eiaha te mau ohipa i rave hia i roto i te imi raa a te mau apoo raa mataeinaa ra e te ore hoi i horo hia i roto i na mahana i haapao hia, eiaha ïa e haamana hia, maori ra e, ia oti i te hiopoa hia e te faatia hia e te Haava raa Rahi a te mau Toohitu. Teie taua vahi i papai hia e au nei :

« Irava 3. Te mau parau e imi hia e te mau apoo raa mataeinaa i nia i

taua mau ohipa màro raa ra, e tia noa ïa ia horo hia.

« E ore taua ohipa ra e tia ia horo hia i roto i na mahanà e piti ahuru i muri mai i te imi raa hia.

« E e ore atoa hoi e tia ia mairi mai na mahana e toru ahuru mai te hope raa mai a o taua na mahana e piti ahuru ra.

« Area ra te vetahi è se mau fenua, eiaha Tahiti e Moorea, e faanuu hia ïa i nia i te iva ahuru o te mahana.

« E na roto hia taua horo raa ra i te parau ani te papai hia 'tu i te peretiteni o te Tiripuna matamua, e nana e faaue i te papai parau e e tuu mai i te parau tapao no te tae raa ’tu.

« Ia hope mai na mahana i faaite hia i nia nei, te mau ohipa ’toa i imi hia e te apoo : sa mataeinaa, e tei ore ihoro hia, e tuu hia ia e te auaha ture i muai te aro o te Haava raa rahi tahiti, e nana e faatia, mai te mea e, aore roa i faahapa noa hia’e te mau ture o te fenua nei.

« E o taua mau imi raa i faatia hia ra, e ore roa ’tura ïa e tia ia horo hia ; maori ra e, o te horo raa e faaore roa, mai tei faaite hia i te irava 6 o teienei ture.

« E ia oti taua ohipa ra i te faataa papu hia, na roto ita rave faaoti raa e te faatia raa hia mai e to Haava raa rahi tahiti, e haere ia te apoo raa o tz mataeinaa tei rave itaua ohipa ra e tanu i te mau otia o te fenua i maro hia.

« E faaite hia te rave raa hia o tei reira ohipa i nia i tana puta imi raa parau. »

Ua ite atura outou, e homa e, o na mahana e piti ahuru i faataa hia no na fenua ra no Tahiti e Moorea, ua tuu hia ïa i nia i te iva ahuru no te vetahi è se mau fenua i roto i te Hau Tamaru nei.

No te mea hoi e, aorei pinepine rea te faatere raa o te pahi i ropu tei reira mau ferma e Tahiti nei, e mea tia ïa ia haamaoro hia na mahana horo raa no ratou.

Te ani atu nei au i te peretiteni e e ui atu i te manao o to te Apoo

raa i nia i te iravai taio hia se nei.

OTOMAI. — E ia oti taua mau ohipa ra i te faataa hia e te Haava raa rahi a te mau Toohitu, e tia anei a ïa ia horo atu i te Arii vahine e te Tomana te Auvaha o te Emepera ra, e faaore ?

PAOFAI, faaite parau a tee hau. — Aore a tatou i tae i reira, ei muri ae ïa imi ai.

Ua faatia hia taua irava ra e to te Apoo raa ’toa.

Ua taio hïa mai ra te irava 4 o te faaue raa mana no te 14 no titema 1865.

« Irava 4. E faataa hia taua ohipa i horo hia ra e na toohitu toopae te maiti hia e to peretiteni o te tiripuna matamua, e o te peretiteni hia hoi e ana.