Page:Procès verbaux de l’assemblée législative des États du protectorat des Îles de la Société et dépendances - Session de 1866.djvu/39

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has been proofread.

Ua faatia to te Apoo raa 'toai taua irava 1 ra.

TE PERETITENI. — Ua faatia te Apoo raa i te irava 1.

Ua teio mai ra Miti Barff i te irava 2 o te faaue raa mana no te 14 no titema 1865, mai teie i muri nei :

« Irava 2. Na taua haava faahau parau ra e faatitiaifaro i te parau raa i taua ohipa ra, e ore ra oia e o atoa i roto i te imi raa hia o taua parau rai muri ae.

« Nana e papai i taua parau i faataa hia ra i nia i te hoe pute taa è ; e e papai hoi na hui-raaitra tei rave i taua ohipa ra i to ratou mau ioa i raro ae.

« E hapono hia te hoe hohoa o taua parau i faataa hia ra i te piha vai raa parau a te Tiripuna matamua, e i te fare toroa o te Papai parau rahi, i roto i na mahana e vau i muri ae i te rave ma hia.

« E tuu atoa 'tu oia i te hohoa i te feia parau e ani mai ra, e e faaite oia e, e hohoa mau ïa no te parau tumu.

E ia taa roa taua màro raa ra, e aore atu ra tei reira ohipa i horo hia, e haere ïa na hui-raatira tei rave i taua ohipa ra e ooti i te fenua i mero hia. »

E AUAHA O TE HAU. — No. te faahuru è raa hia o te irava 1 ra, i riro atoa'i ei mea 'tia ia faahuru è hia te irava 2, tei faahiti atoa i te mau haava faahau parau ra, no te mea e, mai te au i te irava 1 i faataa hia iho nei, ua ore atu ra ratou ua ô mai i roto i te rave raa hia o taua mau ohipa ra. E naô ra taua irava 2 ra i to'u nei manao.

« Irava 2. E faaroo mai te apoo raa mataeinaa i te paraua na taata maro i mua i te aro o te taata 'toa, e e farii mai oia i te mau parau atoa te manao hia e ana e te au ra, ei haamaramarama iana i nia i te parau a te tahi e ta te tahi.

« Irava 2. « E papai haapoto oia i tona manao i nia i tana puta imi raa parau, e mai te faaite i te mea i na reira'i tona manao.

« E tuu hia 'tu te hohoa i na taata parau ra, ia ani hia mai e raua.

« E hapono atoa hia mai te hoe o te faaite hia e, e hohoa man, i te fare toroa o te Papai parau rahi i roto i na mahana e vau i muri ae i te rave raa hia, e nana e hapono oioi atu i te piha vai raa parau a te Haava raa Rahi tahiti.

Ua imi hia te tia raa o taua irava ra na roto i te ravea, e ua faatia hia e to te Apoo raa 'toa.

Ua taio hia mai ra te irava 3 o te faaue raa mana no te te 14 titema 1865 :

« Irava 3. E tia noa te hero raa i te mau ohipa i faataa hia e na hui-raatira toopae ra.

« E ore ra taua ohipa ra e tia ia horo hia i roto i na mahana e piti ahuru, mai te mahana mai a i faataa hia'i te rave raa matamua ra.

« E are atoa hoi e tia ia mairi ua mahana e toru ahuru mai te hope raa mai a o taua na mahana e 20 ra.

« E na roto hia taua horo raa ra i te ani raa te papai hia 'tui te peretiteni o te Tiripuna matamua, e nana e faaue i te papai parau e e tuu mai i te parau faaite no te tae raa 'tu o taua horo raa ra. »

TE AUAHA O TE MAU. — E homa, te riro nei ei mea tie ia faahuru è