Page:Procès verbaux de l’assemblée législative des États du protectorat des Îles de la Société et dépendances - Session de 1866.djvu/37

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has been proofread.

ravea e ohie roa'i te faataa raa i taua mau ohipa ra, e ia rave maitai hia hoi ma te oti oioi. Eiaha roa ra tei reira ia moe noa'e ia outou.

E piti parau i tuu hia mai. Te matamua ra, o te hoe ïa tiripuna te peretiteni hia e te haava faahau parau, ia tooturu se ïa tau huiraatira no te mataeinaa e huru fatata roa mai i te noho raa o taua haava ra.

Te piti ra, o te parau ïa à Metuaaro, o tei titau mai e ia mono hia taua tiripuna ra e le mau apoo raa mataeinaa.

Te ani atu nei au i te peretiteni e e ui ae nai to te Apoo raa e, te faatia nei anei ratou i te parau i tuu hia mai e Metuaaro.

TE PERETITENI . — Ua au atoa anei te manao o to te Apoo raa nei nia i te parau à Metuaaro.

RAVERAHAI TE REO. — E. Ua au.

TE PERETITENI . — O tei faatia i taua parau nana ra, a tia mai na ïa nia.

Ua tia paatoa mai ra to te Apoo raa.

TE AUAHA O TE HAU. — Te ani atu nei au i te peretiteni e, e faaea rii ae na i teienei Apoo raa, e e haere au e faaite atui T. H. te Arii vahine e i te Tomana te Auvaha o te Emepera i te parau api i tuu hia mai nei.

TE PERETINI. — Te faaea rii hia nei te Apoo raa.

I te hora 3 e e 40 minuti i haamata faahou hia'i te Apoo raa.

TE PERETINI. — Tei te auaha o te Hau nei te parau.

TE AUHA O TE HAU. — E homa. O te parau i ani hia mai nei e te iriti ture ra e Metuaaro, ua faaite hia se nei ïa e au i T. H. te Arii vahine e à te Tomana te Auvaha o te Emepera, e ua faatia roa hia mai e raua ; e ua na reira 'toa hoi te manao o te Raatira tei tuu hia i niaiho i te mau ohipa haava raa, ua faaite atoa 'tu hoi au i taua parau nei iana. No reira i tia'i to’u papai hua raa i te vahi i faahuru e hia broto i te irava i taio hia 'tu na, e te mau vahi atoa e au ia faaapi hia i roto i te mau irava i muri mai, no roto a i te faahuru è raa ia o teie. No reira hoi au nei i maoro ai.

Ua taio mai o Miti Barff i taua, irava 1 i faahuru è hia ra.

« Irava 1. Te mau ohipa e màro hia i rotopu i te mau taata o te Hau Tamaru

nei, no te riro raa ei fatu fenua, e hopoi hia ïa i muai te am o te apoo

raa o te mataeinaa tei reira îaua fenua e mam hia ra te vai raa. »

TE AUAHA O TE HAU. — Te ani atu nei au i te peretiteni e e ui atu te manao o te Apoo raai nia i taua irava matamua i faahuru è hia nei.

E RAVERAHAI TE REO. — Mea maitai ! mea tia roa !

TE PERETINI. — Ua maramarama anei to te Apoo raa ?

E RAVERAHAI TE REO. — E. E.

TE PERETINI. — E tamata tatou i te tia raa o teienei irava, na roto i te tia raa i nia e te noho raa i raro, e e na reira 'toa hoi tatou i te man irva i muri mai, mai te au i ta tatou man haapao raa (Irava 46 o te mau haapao raa).