Page:Procès verbaux de l’assemblée législative des États du protectorat des Îles de la Société et dépendances - Session de 1866.djvu/35

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has been proofread.

OVAE. — Te hinaaro nei au e, na na hui-raatira tino ahuru e ma pae e rave faaoti roa i taua mau ohipa ra.

TE AUHA O TE HAU. — Te faatia 'toa nei au i te parau à Metuaaro. Ito’u nei hio raa, e riro tei reira ei faaohie raa. Teie ra hoi te mea i haμ roa'e ai ïa i te maitei i te vahi i faaite hia 'tu e au nei, te faatia papu nei teie i tei titau hia e te faaue raa mana no te 14 no titema 1865, oia hoi e ; ia rave hia na taua mau ohipa ra e te taata mau iho o te mataeinaa tei reira na fenua te vai raa.

METUAARO. — E ore roa 'tu e tia noa'e ia'u e, o te taata o te hoe maraeinaa è atu te rave na i te mau ohipa no te fenua e vai i to'u ra mataeinaa. Aita 'tu hoi e taata è ae, maori ra e, o to te mataeinaa mau iho tei ite papu i te mau ohipa o taua mataeinaa ra, e o ratou anae ra te au ia haamaramarama 'tu i te man Toohitu. Mai teie ra te huru : E ore ma 'tu e tia ia'u e o te vetahi ta'u taata no te mau fenua Tuamotu ra te tii, ei rave na i te hoe ohipa mâro raai rotopu ia'u e te tahi taata no te hoe fenua e vai i to'u ra mataeinaa.

TARIIRII, faaite parau a te hau. — E piti arau ituu hia 'tu imua i to outou aro. Tei faaite hia 'tu e te auaha o te Hau a haamata hia'i teienei Apoo raa e te parau hoi i tuu hia 'tu na e Metuaaro. E haapao iho ra outou i tei au i Laua na parau e piti ra.

TE PERETITENI. — Te titau mai nei te iriti ture ra o Metuaaro e o te apoo raa mataeinaa na te rave i te mau ohipa mâro raa fenua. I faana bia tei reira ra, ore noa 'tu ra ïa na hui-raatira tino ahuru e ma pae. Ua taa maitai ra me parau è, o te ohipa e rave hia e te apoo raa mataeinaa ra, e tia noa ïa ia horo hia i te mau Toohitu ra.

Te parau nei au i to te Apoo raa nei, e e haapao iho i tei au ia ratou i taua na parau e piti ra, ta Metuaaro e ta te auaha o te Hau, eiaha ra e na rapaeau aere noa te parau.

TE AUHA O TE HAU. — I te bio raa i te mau vahi atoa i faaite hia mai, te manao nei au e, o te ravea i faaite hia mai e Metuaaro tei hau i te rave ohie e te oioi hoi. Mai tana 'toa i parau mai nei, o to te mataeinaa mau iho a ïa tei ite papu i te mau haapao raa 'toa io ratou iho, e o ratou atu ra te au roa ei haamaramarama i te mau ohipa mâro raa no te fenua e vai i taua mataeinaa ra. I haapao hia taua parau nana ra, e ore ïa e pinepine to te taata titai raa hia e e haere i te hoe vahi è. E piti atu ra maoti faufaa e roaa mai.

TAPUTAATA. — O to'u atoa ïa manao, na te apoo raa mataeinaa e rave i taua mau ohipa mâro raa ra, i te rave raa matamua.

TEMATUA. — Te faatia nei au i te parau i tuu hia mai e Metuaaro, e o te apoo raa mataeinaa na te rave i te mau ohipa mâro raa fenua, e mai te mea è, ia horo hia ra, e horo fin 'tu ïa ina hui-raatira ra.

TE AUHA O TE HAU. — Ia na reira hia ra, e toru ntu ra ïa horo raa, e e ore ïa e riro ei faaohie raa i taua mau ohipa nei, ei faaravé atã ra. Ia piti noa'e ra rave raa tia'i. Te imi tatou i to mai