Page:Procès verbaux de l’assemblée législative des États du protectorat des Îles de la Société et dépendances - Session de 1866.djvu/33

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has been proofread.

tou i te vahi e parahi hia ra e te haava faahau parau. E parau tia roa ta ratou i horo mai e ua faatia hia 'tu hoi e te Hau.

I te vetahi mau ohipa e rave hia nei, tei te atea è ïa te fenua i mâro hia, aita i fatata noa mai i te noho raa o te haava faahau parau, e no reira, te haere noa mai nei te hui-raatira i tei reira vahi roa, aore hoi ratou i faufaa noa hiai tei reira ; o ta ratou iho ra hoi faufaa rii te ino. No reira i riro ai ei mea tia ia faahuru è rii hia te aeau matamua o te irava i taio hia 'tu nei, e teie te vahi i manao hia e au e e tuu atu i mua i to outou na aro, ia imi hia.

Eiaha e rave faabou hia mai te hui-raatira no roto i te mataeinaa tei reira te fenua i mâro hia ra te vai raa, ei roto ra i te mataeinaa tei reira te haava faahau parau te parahi raa ; e ia ore hoi te taata ia haapeapea rea hia, ia tootoru noa'e ïa pe rave i taua ohipa ra, eiaha te pae.

I teienei ra, te ani atu nei au i to te Apoo raa e ia faaburu è hia taua paeau matamua ra, e ia nao hia :

« Ta mau ohipa e mâro hia i rotopu i le mau taata o te Hau Tamaru nei no te riro raa ei fatu fenua, e rave hia ïa e na hui-raatira tooturu o te mataeinaa e fatata roa mai i te vahi e parahi hia e te haava faahau parau. »

Te ani nei au i te peretiteni e e ui atu i te manao o to te Apoo raa nia i taua vahi nei.

METUAARO. — Aore to'u manao i au noa'e i tena. E rahi roa ïa te taatai te peapea i tena na ravea, e e riro atu a hoi i te maoro roa e oti ai. E mâro raa ta te hoe taata ra, ia itea oioi hia ïa te hopea o taua ohipa ra e tia'i. Eiaha te taata ia haere noa mai à Papeete nei, maori ra e, no te mau ohipa i horo hia mai i te Toohitu anae ra.

Te manao nei au e, e tia noa i te apoo raa o te mataeinaa tei reira taua fenua ra te vai raa, te rave i taua ohipa ra i te rave raa matamua. E i horo hia ra, ei reira ïa e haere roa mai ai i Papeete nei, i mua i te aro o te mau Toohitu, e na ratou e rave faaoti roa i taua ohipa ra.

AITU. — Tahi a to'u manao e to Metuaaro. O te apoo raa mataeinaa na te rave i taua ohipa ra, e e ore roa 'tu ïa e tupu noa'e te peapea. Tei te mau Toohitu a ra te rave faaoti roa i taua mau ohipa ra.

TERE. — Te faatia nei au i te parau à Metuaaro.

TEAATORO. — No te mea e, aore atu ra i toopae to roto i te apoo raa mataeinaa, te ani atu nei au e ia rave hia te mau ohipa mâro raa fenua e na hui-raatira tino ahuru e ma pae tei maiti hia e to te mau mataeinaa, ia faaô hia mai i roto i te tiripuna tei faatia hia e te irava 1, o te faaue raa mana ta tatou e imi nei.

TAUMIHAU. — O tahi a to'u manao e to Teaatoro. Ia rave hia te mau ohipa mâro raa fenua e taua na hui-raatira 15 ra.

FANAU. — Eiaha, te hinaaro nei au e, ia faataa hia te rave raa matamua e te mau apoo raa mataeinaa.