Page:Procès verbaux de l’assemblée législative des États du protectorat des Îles de la Société et dépendances - Session de 1866.djvu/23

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has been proofread.


I te mau vahi atoa i faaite hia mai e orua na, e puoi hia 'tu ïa e matou na roto i te imi papu maite raai te mau parau ture te tuu hia mai i mua i to matou nei aro, e te opua tamau raa hoi e e apiti atoa 'tu i ta matou nei mau ravea i nia i tei oti i te rave hia e orua na, i te imi raa i te maitai e te ruperupe raa o to tatou nei fenua.

Te mau ture api ta orua i paraparau mai ia matou nei, e ere ïa i te mea è atu, maori ra e, o te mau ture mau no Farani iho, e ua ite è na hoi matou i tei reira. E ere anei e, o tei reira tei haamana hia mai i nia ia matou, mai te haamau raa hia mai a o teienei Hau Tamaru, ia u noa'e ta matou mau ohipa i niai ta te papaa ra ? No reira matou i ite ai i te huru o to ratou maitai. A tuu mai ai orua i tei reira i mua i to matou nei aro, ia imi hia e ia faariro hia ei ture mau no te fenua nei, ua imi ia orua i te faufaa o te taata 'toa, i te faateitei raa ia matou i nia e ia taea 'toa te huru o te mau papaa te parahi i rotopu ia matou nei, e te tuu atoa hoi i ta matou mau faufaa tei hau roa i te maitai i raro se atoa i te maru o tei reira ra mau haapao raa.

Ua faaite atoa mai orua ia matou e, ua haere maite te ohipa faaaapu i Tahiti nei i te rahi raa i teie tau i mairi aenei. Oia mau a ïa, Aore atu ïa e tumu è ae i tei reira, maori ra e te tiamai roaa mai ia matou, i tiai hoi ia matou te faahope hua i ta matou taime e to matou puai i te rave ma i ta matou iho mau ohipa rii faaapu, e ma te ite papu e, e faufaa hia matou i to matou rohirohi.

I teienei ra, te faaite atu nei matou i to matou mauruuru e te poupou i te mau mea 'toa i oti aenei i te rave hia e orua. Tamau maite mai a rai to orua tamaru e te faaherehere i nia ia matou. Te tiaturi maite nei matou i nia ia orua na, e e mahere orua i te ite papu i tei reira i to matou tauturu maite raa 'tu ia orua i te mau ravea 'toa e imi hia e orua, no roto i to orua na hinaaro i te faatupu te mau mea 'toa te riro ei maitai no to Tahiti nei.

Ia ora te Emepera !
Ia ora te Arii vahine !

E ia oti te taio raa hia o taua na parau ra, ua iriti iho ra te Tomana te Auvaha o te Emepera, ma te ioao T. H. te Emepera, e te Arii vahine ra o Pomare, i taua putuputu raa no te Apoo raa Iriti Ture ra.

I te hora toru i reva'i T. H, te Arii vahine e te Auvaha o te Emepera, e opani hia iho ra te Apoo ma.