Page:Procès verbaux de l’assemblée législative des États du protectorat des Îles de la Société et dépendances - Session de 1866.djvu/19

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has been proofread.

i te pau e tupu mai no roto i taua tuu tia ore haere noa raai te puaa ra, aore atu ïa e ravea è ae ta vetahi mau fatu fenua maori ra e, te aua i to ratou mau fenua e te faariro roa mai te pa ra te huru. Ia vaiho noa hia mai a taua huru tahito ra, e ore ma 'tu ïa e nehenehe noa’e te faaapu raa ; e aore i faaore hia ra, eita 'toa ïa ta tatou e purumu hia.

Ua hio ra vau mai te mauruuru e, ua maramarama te taata i nia i taua vahi ra i roto i te mau mataeinaa 'toa, e ua farii maitai hia mai te parau no te opani ma raa i te puaa. E tuu hia 'tu ra taua parau ra i mua i to outou na aro ia imi hia e outou ; ua ite papu hoi au e, e riro outou i te faatia papu roa mai i te ture te haapao hia ei faaore roa i tei reira ; ua taa hoi to'u manao e, e riro atu a ïa ei paruru i te mau ohipa faaapu, e ei ravea 'toa hoi e faufaa hia'i te fatu o te mau faa te faariro hia ei aua puaa.

E o taua mau puaa ra hoi, e ore atura ia e taa faahou i roto i te mato tarere, e no te mea e, ua faaamu e ua tia'i maitai hia, e riro ïa te nana i te haere maite i te maitai raa ; e ore atura hoi ïa teienei mau a'u raa rohirohi e te taia tei haapao hia ei ravea e roaa mai ai te maa e au i te mau mahana 'toa nei ; no te mea e, e roaa ohie noa tura te mau puaa i haapao hia e e tiapai, ïa tae noa 'tu i te mahana e hinaaro hia'i ra.

Te haere maite nei ta outou mau haapii raa i mua. I tei faatia hia e te hau ra, te farii hia maira ïa te tamarii mai te haapao ore i te huru o to ratou faaroo. O ta'u nei hoi ohipa, o te paruru maite ïa i te man huru faaroo atoa, e te poupou nei au mai te mea e, ïa faufaa noa hia e ta'u nei mau ravea i te tauturu raa'tu i te hoe, e aore ra i te tahi. Te haapii raa hoi i te mau parau rii matamua ra, ua huru parare roa ia i rotopu ia outou, mai tei tahi paeau rahi atoa o te man fenua à Europa ra. Ia arue roa hia outou i tei reira ! E tamau maite â ra i te ao atu i ta outou tamarii, ia haere tuu ore â ratou i te haapii raa.

Te tia 'toa nei ra ia'u te faaite atu i to'u peapea, i te mea e, aore atura i tia 'tou apiti atoa raa mai i nia i taua haapii raa parau ra, i te hoe haapii raa toroa, oi riro hoi ïa ei maitai na to outou na tamarii e na to te fenua 'toa nei, no te mea te iti roa nei te feia rave ohipa.

A tomo mai ai outou i rotoi teienei Aorai, ua ite atura ia outou ê, o te moni rahi i tuu hia mai e outou e tei tuu atoa hia mai hoi e te hau o te fenua nei, ua manuïa roa hia 'tura ïa, inaha hoi, ua oti roa aenei te Fare-apoo-raa. E faataa roa hia teienei fare rahi no te mau ohipa haava raa, e no te mau Apoo raa a to Tahiti nei.

A taa mai ai ra na parau rarahi tei oti aenei i te faaite hia 'tu e au ïa outou na, e tuu atoa hia 'tu te vetahi tau parau rii iho i mua i to outou na aro. E faaroo maitai mai ra outou i te parau a te auaha te tono hia mai e au i te apoo raa nei, i te mau vahi atoa tana e haamaramarama'tu ïa outou. E faaite papu mai, mai te taia ore,