Page:Procès verbaux de l’assemblée législative des États du protectorat des Îles de la Société et dépendances - Session de 1866.djvu/17

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has been proofread.


Hapehia 'tura e, aore ta outou na mau ture i haapao rea hia ei ravea e vai hau noa mai ai ta outou na taoa i roto i to outou rima, e ei faaore hui i to peapea, ei faaï ra i te pute o te feia toi haapao hia ei haamana i taua mau ture ra, e ei faaamu maitai hoi i te mau afata tahiti.

I roto i ta outou na parau tatau raa moni no te matahiti 1864, e a itea hoi te nenei raa hia o tei reira huru parau, ua faaite hia ïa e, o te moni i haapao hia ei mono i te mau utua mahana 'nae ra, e 27,100 farane. E ore au e faaite noa tu i te mau utua moni, no te mea, ua amui noa hia ïa i roto i te moni avae i aufau hia mai. I roto ra i te parau tatau raa moni no te matahiti 1865, no te mea e, ua oti aera te mau utua mahana i te faariro hia e te faaue raa mana no tu 4 no atete 1864, ei utua moni, te moni i papai hia e e roaa mai no roto i taua na pihaa raa e piti ra, e 42,660 ïa farane. E mea uanaana roa ïa.

No te au rahi ra e vai nei i rotopu ia'u e to outou nei Arii v. no te tano maitai o ta maua parau i te mau mea 'toa e faufaa hia'i Tahiti nei, aore atura i tia iau te haamaoro noa 'tu à i te faatia raa i te mau ravea i titau hia mai i teienei anotau.

A faatia'i hoi T. H. i te faaue raa mana no te 14 no Titema i mairi aenei, ua tuu atu ïa oia i te hoe tapao itea papu hia, no tona manao tuu ore raa i te mau ravea 'tua e faufaa hia'i outou, i te paaau o te tino, e i te paeau atoa hoi o te taoa. No te haamana raa ia hoi o te mau ture farani, o te ani hia 'tu ïa outou na e e faatia hua mai, i huru tiama roa'i te taata 'toa i taua mau uma moni ra, tei ore roa' tu i au noa'e i nia i te hara i faautuahia’i, no te mea e, e mea teimaha roa.

Ua ite è aenei outou atoa na i ta matou mau ture faatiama e te faaherehere i te haamana raa hia mai te parau tia, ua faatia hua mai outou mai te mauruuru rahi, i taua vahi e faahuru è hia nei, no te mea, ua ite outou e, te faahiahia nei to te ao atoa i ta matou huru ture, e te tamata nei te mau fenua 'toai te faariro i tei reira ei ture atoa na ratou iho.

E riro maoti to outou na faatia raa mai i tei reira, ei faaite pau raa i te hinaaro o te feia 'toa e mono hia nei e outou ionei ; eiaha ra to te mau ohipa maro raa fenua, mai te au hoi i te parau faaau o te Hau Tamaru, ua tuu roa hia ïa tei reira huru ohipa i roto i te rima o te mau Tiripuna tahiti.

Ua tuu hia outou i teienei i raroee i te ture hoe, outou e te mau papaa 'toa, e e tia noa ia outou, mai ia ratou atoa hoi ia mau i te mau toroa te au ia tuu hia 'tu i nia ia outou na, mai te faaau a i nia i te huru o to outou na ite.

Ua ite outou i teienei hopoia rahi teiaha e vai noa nei a i nia iho ia outou, oia te tia raa i te taata 'toa, e oia 'toa te feia aore roa 'tu a ratou e maa fenua iti ae, te vaiho i ta ratou ra mau puaa ia haere noa na e ia amu noa na hoi i to vetahi e fenua. Ia ora mai ra ratou