Page:Procès verbaux de l’assemblée législative des États du protectorat des Îles de la Société et dépendances - Session de 1866.djvu/13

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has been proofread.

riro ia ei taupupu, ei opani i te rave raa hia o te mau ohipa faaapu i to outou nei fenua. I na matahiti hoi 1862 e te 1863, i raro se iana i tei mono hia mai e au nei, e hitu atoa ïa tau faaue raa mana tei titau mai i te haa e te ohipa, ua rau te huru. O te rohirohi anae ra e te aufau raa utua tei tuu hia mai i nia i to Tahiti nei e O te atata e te faarue taue i te ohipa faaapu te hopea i tei reira.

I teienei ra, ia faaore roa hia e au taua mau titau raa 'toa ra, ia aufau oioi hia 'tu e te Afata faaapu te hoo no te faufaa e roaa mai i te ohipa a te taata 'toa ; i teienei, inaha, O te feia 'toa te hinaaro i te tauturu mai i te rave raa i te mau ohipa hau ra, te aufau hia 'tura ia tana utua ianaiho ra, e aore roa 'tura e taupupu e toe nei i te vai tiama raa o te taata 'toa, te hio nei au mai te poupou rahi e te haamata hia nei te ohipa faaapu i roto i te mau mataeinaa 'toa, te vaere hia nei te fenua, te tanu hia nei te vavai, e ua roaa mai hoi i tahi paeau rahi i rotopu ia outou na te faufaa no roto i tana ra ohipa.

Taua mau vahi matamua i roaa maira, e te poupou nei au i te faaite raa 'tu e, ua hau e roa ïa i mua i tei manao hia e au, te faaite atoa mai ra ïa i te maitai e te faufaa rahi e roaa mai i to te fenua nei a muri atu, eiaha hoi ia moe noa’e ia outou e to Tahiti nei e, te parahi nei outou i nia i te hoe o na fenua tei haamaitai roa hia e te Atua, e e tai hoe hanere tana e tuu mai no te huero hoe e tanu hia i roto iana.

Te mau titau raa 'toa hoi i aufau hia e outou e tae roa mai nei i te matahiti 1865, e mea teimaha roa ino ïa ; o tei tia hoi iana te aufau mai i tana na mua e i te aufau ra hoe ra, ua taea roa ia te 72 o te farane tana i tuu mai ; area ra te taata tei aufau riirii noa mai i tana ra, e taea roa ïa na farane e 230 tana e aufau. Ia faaore roa hia tei reira huru teiaha e tia'i.

Mai to’u a hoi tae raa mai i rotopu ia ontou na, te aufau noa nei ia outou i na moni rii te ore e huru faito rea i te moni e aufau hia nei e te mau apaa. I to’u nei ra hio raa e rahi hua ïa.

O te ohipa hoi e au iana te faatere i te hau i niaiho i te hoe fenua tei haamata rii noa aera i te haere i mua, o te faaiti roa ïa i te mau titau raa ; o taua mau titau raa 'toa ra hoi e taupupu anae a ïa.

Na te hoe parau ture te tuu hia 'tu i mua i to outou na aro, e faaore faaoti roa i taua mau ohipa 'toa ra. A faaue hia 'tu ai hoi ïa ia outou na roto i te mau ravea 'toa ua rau te huru, ua riro anae à ïa mai te titau raa te huru, o tei faito aboa ite tahi i te teiaha, e ua hau se hoi i te peapea.

Te moni avae e titau hia i teienei matahiti, e 22 ïa farane ta te mau tane, e 11 farane ta te mau vahine taa noa. Te parau faahou atu nei ra vau e, e rahi hua a. Te manao nei ra vau e, e riro atu a i te tia to te Arii vahine e to'u nei hoi faaiti raa i tei reira, e o te moni anae e au ra te ani hia 'tu. A ite ai ra outou e, ua faaiti roa hia taua mau titau raa ra, ia aufau maite hia mai ïa e te taata 'toa