Page:Procès verbaux de l’assemblée législative des États du protectorat des Îles de la Société et dépendances - Session de 1866.djvu/11

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has been proofread.

tiaturi nei au i nia i to outou na paari ïa imi maitai hia, ei faufaa no te feia 'toa te mono hia e outou ionei.

Mai te mea ra e, e ohipa rahi tei oti aenei i te rave hia, e vahi rahi atoa teié e rave hia nei e te imi hia nei hoi. Te hoe hoi faaue raa mana no te mau parau no te fanau raa, te pohe raa e to faaipoipo raa tei papai hia e au i Moorea i te 17 no Tenuare i mairi aenei, o te faaoti raa mau ia i te ture no te 11 no mati 1852, o toi faaineine i to ohipa faatia raa i te huru fetii i rotopu ïa tatou noi. Te faatia raa i te huru fetii ra, te piri maite ra ïa i nia i te haapapu raa i te fenua i roto i to tatou rima. Eiaha roa tei reira ïa moe noa e ïa outou.

Ia papu maite ra to outou na turu raa mai i te haamana raa hia o teienei ravea maitai e tia’i, ua haapao hia hoi ïa ei faatia i to outou na aroha fetii mau, e ei paruru hoi i to outou na mau fenua, e i ta outou atoa na mau moa.

O teie atoa nei mau ravea ia apiti hia i niai te itoito o te feia haapii tamarii, e te faaite papu nei au i teienei i tou mauruuru i ta ratou ra mau ohipa, e ia apiti atoa hia i nia i te hinaaroi te ite, tau e hio nei mai te poupou rahi e te arare maite nei i rotopu i te ui api nei no roto à i te ohipa a taua feia haapii ra, eita roa tu ïa e ore noaei to faatupu i te huru nehenehe i rotopu i te taata toa nei, e le faarahi hoi i to ratou maitai.

Te faaoti nei au, e te mau iriti ture nei, ma te tau maite atu i te Atua o ïa haamaitai roa mai oia i tou nei mau taata e i to ratou tamaru hanahana ; e ïa tuu atoa mai hoi Oia i te paari e te maramarama no outou i roto i ta outou na imi raa parau.




Parau a te Tomana te Auvaha o te Emepera.


E homa, outou o te mono i te mau taata o te Hau Tamaru, Nei,


E riro teienei oroa rahi i putuputu mai ai outou i roto i teienei aorai, e riro ïa i te taio hia i rotopu i tei hau roa i te faufaa i tei haapao hia i to outou nei fenua, no te huru o te mau ture e tuu hia ’tu i mua i to outou na aro, ia faatia hia mai e outou. No reira i riro ai ei vahi poupou rahi na’u te peretiteni i taua oroa nei.

Ua ite atu na outou i te parau a to outou Arii vahine, a faaroo atoa mai na ra i ta’u. A faaite atu ai au i to te tau i mairi aenei, e o te ore paha e nounou rahi hia e outou ; a paraparau atu ai i teie e vai nei, e noaa papu mai ai ia outou te hau, te parau tia e te tiama raa, e faatano atoa ’tu vau ia outou i to muri nei, e o to roaa ohie noa mai à te taata ’toa.

I to’u a tae raa mai ionei, ite oioi noa ’tura vau e, o te mau ture tei titau hua mai i te ohipa ua rau te huru i niaiho ia outou, ua