Page:Irische Texte 1.djvu/556

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.
étoirthech
fácabaim
534

6toirthech u iifru clitba r, s. toir- thech. — Sg. Nom. mallachais Pa- traic an inber sin conid etoirthech osin ille he Three Hom. p. 16, 23.

étol F. „xmivill". — Dat. beith fo etoil maic Maire Cod. Boern. {Goid:^ p. 182).

etor-dorcha FA. 24 dämmerig, „lightless" Stokes. Vgl. etar-solus.

etorsoude, PI. Nom. ettor-sondi haritona Goid.^ p. 51 (Wien. Gl).

etrad N. libido. — Sg. Dat. do ätrud SG. G8b (Z- 224).

etraiii, „eattrain interfering, going between, interposition" (JiR. — Sg. Äcc. dogni . . a u-etrain FB. 33.

etre, „eitre furroio" Corm. Tr. p. 65 etarce. — Fl. Dat. tancatar topair gela ocus srotha taitnemacha asna hetngib Three Hom. p. 68, 28; ibid. p. 70, 1.

etreöracli„/"ee&Ze, loealc" O'B., vgl. treöir. — Ado. dorn gentais co hetreöracb SC. 34, le?

etröcaire F. Unbarmlierzig- keit; cruelty O'R.; „severity of laio" O'Don. Suppl.; s. tröcaire. — Sg. Nom. p. 17ü, 15.

etrocar unbarmherzig, s. trö- car. — Sg. Acc. fri cech nert . . n-etröcar Ey. 7, 43; PI. Nom. air- chinnig etröcair „merciless mana- gcrs" FA. 25; Dat. dona hetro- cairib ^j. 170, 26.

etrocht glänzend. — PI. Nom. F. mnä . . etrochta FB. 53.

etrochta F. Glanz; eadrochta brightness, ivhiteness Don. Suppl. — Sg. Nom. etrochta suechtai Hij. 1, 10; FA. 7; Dat. etrochta liac logmar ibid. 18; J.cc. fri etrochta retland ibid. 16.

etromm leicht, s. tromm. — Sg. Nom. dath n-etrom SC. 37, 10; PL Nom. is airi. asbertar (nämlich c t und p) etrumma ocus slemna huare näd techtat tinieth SG. 25», 8 (levia Z 862

etrumme dissimilis Z'^. 872.

etruth FB. AI?

etsecht s. eitsecht.

ettech p. 311, 3 Adj. von ete Flügel?

ni ettis s. eitchim, etech.

etualaug Unrecht; eatualaing „injury, protracted suffering" O'B. — Sg. Gen. oc ascin ind etüalaing ocus ind anfir FB. 15. — Vgl. ar run etuailugistar Dia Gl. zu indi- gnante Ml. 62.

a eua Hy. 2, 24 Gl. i. a mathe.

dorus euluighthe „ivicket- gate", s. unter geis, vgl. eläim. ^-*k

eurum Lg. 19 Eß^ für iarum.


F

f prosthetisch am Anfang vieler Wörter im Mittelirischen und in der spätem Sprache, vgl. Wi. Gramm § 108.

fa, fj'i s. fo.

fä, l)ä (bhä) oder, skr. vä; in . . fä utrum . . an Z'^. 748; O'Don. Suppl.; in duit fein fa do nach ailiu SG. 209iJ; imba bäs ba bethu Wb. 23I' [utrum sit mors an vita); deca namma in bä teclaim na fertas dogena fanan-imscotad LJJ. p. 64i, 6. — Vgl. fanacc.

faWira palpebra Ir. Gl. 79 s. abra.

faca, facca, facfed, faco s. ad- ciu,feccim ; ar na facistea(5. Sg.Fut. sec. Pass.) SMart. 14. Vgl. faicciiir.

fäcabaim, fäcbaim I ich lasse zurück, bei Seite, verlasse; für fo-ath-gabim, relinquo Z'^. 881. — Praes. Sg. 1 fäcbaim Concobur fri läim ich lasse C. bei Seite FB. 94 ; PI. 3 foäcbat deponunt Cr. 18; fäc- bait sie lassen ziirück FB. 56 ; 57. — Conj. PI. 2 CO fargbaid (fo-ro-ath- gabaid) FB. 26. — Praes. sec. PI. 3 conna facabtais CC. 1 LU., facbatis Fg.; p. 143, 5. — S-praet. Sg. 1 fot räcbus-sa reliqui te Ml). Sl^), 1; 2 foracbaisiu ocainni (für fo-ro-ath- gabais-siu) Sc3I. 7; foracbais 9; 14; 3 fäcab Tir. 2; 8; facib ibid.; foräcaib p. 41, 9; FB. 79; for- facuib TE. 8 Eg.: farcaib Gl. zu Hy. 5, 77; Sc3I. n H; fos fäcaib