Page:Code Pomaré.djvu/1

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.

POMARE, No te horoa noa hia e te Atua ei Arii no Tahiti, Moore a, e te mau fenua atoa i pihciiho, &c. &c. &c. e tona mau taata atoa e aroha mai iana ra, iaorana outou i te Atua mau ra. No te aroha rahi mai o te Atua ia tatou nei i haapono mai ai oia i tana parau ia tatou nei. Ua mau tatou i tei reira parau ei ora no tatou. Te hinaaro nei matou ia haapao maite tatou i te parau taua i faaue maira. No te mea ra ia au maite to tatou haerea i te feia mau o te Atua ra, a faaite adu ai matou ia outou i teienei. E TURE NO TAHITI. I. No te taparàhi taata. la tiparahi te feia medua i te tamarii fanau api ra, e tei ore i fanau ra, aore te medua ra, o te fetii, acre ia o te taata e iho, c te taata atoa hoi ia taparahi Boa i te taata ra, epohe anae ia. II. No te Eta. Ia eia te taata i te buaa hoe ra, ia maha mai ana ia hopoi mai ei hoo, na te taata buaa opiti, na te arii epiti ; aore ana buaa ra, ei vaa tipae piti, na te taata buaa tehoe,nateariitehoe;aoreteTaara,ei ruruiapitiae,natetaatabuaatehoe,nateariihoitehoe;aore terurura,eitaoa eae; enareira atoatehoomaiitemaitaoaatoaneiia eiahiara, ia maha mai atateeiaiahopoi mai eihoo, na te feiataoa a epiti, nate arii ahoi epiti; e aore a:iataoa ra, e haereoia e faaapu i tafenua o tauataatai eiahiaeanatetioa ra, e aore anae ia, na te arii tona fenua atira oia i te ea ra ori haere noa ai e atau noa du ; e ia faahoihia mai e te arii ra, ua faahoihia ia, aore i faahoihia ra, ore noa du a ia ; ua te feia haan rà e faaite adu ta te taata eia utua ia hoo na maite tana parau iuo. III. Note Buaa. Iatomoratebuaai roto ite auara, e pauihora te maaitauaTiuaara,ehiorataua ana raitemaitai raa, na te feiahaava ehioe; r ana maitai ra,na te feia haavaeparau aduite taatabuaa raitehoo, na tauataata nana tebuaa raia ehopoi adutehoo, ia faito maite atoaitaua maa riiipan ra, nana atoahoi e ana te Tahi ipa. ari ra. B e aua rave ino ra, e o noa te buaa i roto, a pau ai te maa i te buaa, eiaha ia e hooliia. E ia taora te taata i te huaa ra, e fati ihora te avae, e ia taparahihia hoi te buaa, e paruparn ihora, e ray te taata i taparahi ra nana, e imi oia i te hoe buaa e ia faito atoa te rahi, a hopoi adu ai na te taata nana te buaa i taparahihia eana ra ; aore te buaa ra, ei.taoa e ae tana e rnadu ei hoo ; e aore hoi ia, ei ohipa tana e rave na te taata nana te buaa i taparahihia ra ; na te feia haava e faaite adu tana ohipa ei hoo ; e aita oia i hopoi mai i te hoo, aore hoi i rave i te oiiipa, e tiavaru' it. IV. No te Taoa eia. Ia eia ra te taata i te taoa ra, e noaa maira, hoo adura i te taoa a tehoe taata e ra, ua Ite hoi taua taata e, e taoa eia tei hooliia adu iana ra, aore aera oia i fa!,' hunaihora, eeia atoaia, emaitate eiaatoarahoitehuruitanautua. EtetaatatoaehunaitetaoaieiahiaeTetahiera,uaitehoioiae, etaoaeiahia, e eiaatoahoiia, maitate eiatoa ra hoi te huru o taua utua. V. No te Taoa mot. Ia itea ra te taoa moe i tehoe taata ra, ua ite hoi oia i te fatu nana taua taoa ra, e faahoi adu ia i te taata taoa ra, e taoa maitai ra, e homai tehoe taoa iti n» te ite ; e taoa ino ra, eiaha ia e faahoohia, e faahoi noa du ia. Ia hunahia ra taua taoa ra i moe ra, ua ite hoi oia i te fatu, e huuahia ihora hoi eana, e eia atoa ia, ia faito atoa tona utua e te < - eia. VI. No le Hoo.Ia hoo ra te taata i te taoa ra, ia maitai maine te hoo raa, e tia maitai roa aera, hopoi e adura t«tahi i tana, mau adura hoi tehoe i tana, e roaroa iti aera, u« faahoi faahou maira hoi, eiaha ra e ravehia ia ore ia hinaaro : ia hinaaro ra te taata taoa i te rare i taua taoa i faahoihia maira, tei anaiiio i te rare a rave ia. Ei taoa it-a ore ra te ino i te hoo r it ra, iatae raite utuafare eiteaaiteinoitauataoa ra,e tiaiaiafaahoi ;te ino raiiteaite hoo raa ra,e hopoi aduraite utuafare ma re ai, e faahoiadura itetaatataoa ra, eiahaia e raT'hia. Te taata ra i polie i te mai ra, na Tetahi e i hopoi i tana hoo, e hoo na maira, e hopoi ia i te taata nana te hoo ra, nana ia e faahoi taua taoa ra, a faahoi ia, e tia ia ia faahoi aore te taata ho* iite, i hinaaro hoi te rave ra, a rave ia. Eiaha ra te feia hoo ore ra e haamere noa du i ta Tetahi e ra hoo raa, e mea ino ia, eiaha e na reira te feia hoo bi« i ta Tetahi e ra hoo laa, na raua ihort e haamere, e mea maitai ia. VIII. Nu te A'tamai. Area ra ia faatubu te taata i te tamai ra, ia fafau rare haere ra, ia taaaiu haere i te patu r te arapofai ra, te hufa papxi ra, te marotairi ra, te hietnateoa ra, te orerotitia ra, te taata mutamuta ra, te no riirii ra, ta moe apaapa ra, te faaitoito ra, te pioi aau ra, te mata amoaffio ra, ta niho aati ra, te tiaouou ra, te puhiatiroto ra, te ma.neamata- taliuri ra, te hopoi pute ra, te mata huira ra, te paparia hoai ra, te taata tuiau orero ra, te papai uru vaa ra, te tiarauti ra, te haere po ra, ta arihi raro ra, te hee ra, te rolii ra, te faoputii ra, te faauruai upoo ra, te tavai mania ra, te faatomo liau ra, te vavahi vaa ia, te tuatiiana ra, te haavarea ra, te fautara fare ra, te havivo parau au ra, te tabu taura ra, te hahae haapora ra, te faarue honoa ra, te hohore apaa ra, te tihemauriora ra, te pitoa fenua ra, te urutanu rua ra, te putiitaaie ra, te raehiehie ra, te mata faaneneva ra, te reotairiiri ra, te tahitohito ra, te ahitahu- tahu ra, te faaupaparia ra, te tapoipoi ra, te panaonao ra, te matamata taua ra, ta otio ra, te ohueraai ra, te opututaitetatete ra, te maere raufaina ra, te papauri e te papatea ra, te moe anae ra, te rehovahaiti ra, te atinoi ra, te tarairetiapapa ra, te uhitiamoana ra, te etarauaha ra, te aparuruaroa ra, te rama ra, ta haiohaere noa ra, te feai ra, te etehuhu ra, o anaanateurumea ra, e te faaore hoi i teienei Ture i faatubuhia e te hui arii e ta hui raatira i te fenua nei ra ; te taata ra ia na reira ra, e tiavaru ia, eiaha roa ia taata e faatiahia adu. Ia faahoihia maira e te arii ra, atira ia ; e aore i faahoihia mai e te arii ra, ore noa du a ia. ( E tare taata pohe teienei ture, e polie te taata ia na reira eiaha ra tatou e na reira.) IX. No te Vahine toopiti hoe Tane ra. E ore ia e tia ia ta toopiti valiine i te tane hoe ra, e ia piti hoi tane i te vahine hoe ra, e ore ia e au i to te ture nei haapao raa. Area ra te taata toopiti ana vahine mai te etene ra;'. mai a, eiaha ia e parauhia du, e vaiho noa du ia, e ore te tare e hapa i tei reira ; area ra ia pohe tehoe vahine ra, te ora ra tehoe, eiaha oia e ta toopiti faahou i reira. ' X. No te Vahine mairi tahito. Te taata ra i mairi tana vahine i te etene raa ra, e taoto adura i tehoe Tahine e ra, eiaha ia oia e hoi faahou i te vahiné i mairi tahito ra, eiaha toa hoi te vahine e hoi i tana tane i mairi tahito i te etene raa toa ra. XI. No te tara Vahine e te tara Tane. la rave ra te tara tane i tehoe vahine e ra, riri aera te vahine mau ra, faarue adura i taua tane nana ra, e faarue noa du ia ; i hinaaro oia i te taoto i tehoe tane e ra, e taoto noa du ia. Kiaha ra taua tane i harahia ra e taoto i te vahine e, e parahi noa oia, ia pohe ra taua valiine nana i hamani ino ra, i reira oia e tia'i ia taoto i te vahine e. O te vahine hoi tei ravehia e vetahi e ra, riri aera te tane mau ra, faarue adura i taua vahine nana ra, e faarue noa du ia, i hinaaro oia i te taoto i tehoe vahine e ra, e taoto noa du ia ; eiaha ra taua vahine i harahia ra e taoto i te tane e, e parahi noa oia ; ia pohe ra taua tane nana i hamani ino ra, i reira oia e tia'i ia taoto i tehoe tane e. Na te feia haava ra e faaite adu ta te taata i rave i taua vahine ra utua ; tera te utua, e aufau mai oia i te taoa maitatai ra ia rahi, e hopoi tia i te feia haava ra, na ratou ia e hopoi tia du i te taata nana te vahine i ravehia ra, e aore oia i aufau mai i te taoa maitatai ra, aore i hopoi mai te hoo, e haru ia, eiaha roa i taoa rii toe, ei hoo i taua vahine nana i rave ra. XII. No le faarue Tane e te faarue Vahine. Ia faarue ra te tane i tana valiine aore roa e hapa ra, e ao adu, na te feia haava e ao adu iana ia taoto faahou oia i tana vahine ; e sore roa oia i faaroo mai i te ao ra, e tiavaru adu ia, eiaha roa oia e taoto i te valiine e ; ia pohe ra taua vahine i faarnehia eana ra, i reira oia e tia'i ia taoto i ta valiine e. Area ra te valj.ie nana i faarue ra, e tia ia ia taoto noa du oia i te tane e. Te vahine hoi ia faarue noa i te tane aore roa e liapa ra, mai teia toa nei a te huru o te parau i tei reira. XIII. No te rave ore i te Maa na te vahine. Ia ore ra te tane ia rave i te maa na tana ra vahine, ia haapohe adu i te vahine i fe porori, e ao adu te feia haava i taua tane ra, e aore roa aera i faaroo mai i te ao, e haere adura taua vahine nana ra no taua mea i hamani inohia ra i haere ai, e tiavaru adu tana taata ra, eiaha roa oia e taoto i te vahine e, e ore tei reira e au i te ture nei. Area ra taua vahine i hamani inohia ra ia hinaaro oia i te tane api ra, tei anaiho ia. XIV. No te Faaipoipo raa. E mea te faaipoipo raa vahine nei e faaau raa parau no te taata toopiti, ia hoe tane e ia hoe hoi vahine, a faaipoipo ai raua ; eiaha ra ci tuane mau, e ei tuahine mau ; area ra ta te vaitaeae ra, e ta te taata e ra, e tia anae ia ia faaipoipo. Na tehoe Missionary e faaipoipo ; aore ia, na te haava e faaipoipo. E te feia e hinaaro i ta faaipoipo ra, e faaite adu ratou i tehoe Missionary ; e aore ia, e faaite adu i tehoe haava. E ua taua Missionary ra e faaite adu i te taata atoa ia itea te maitai raa, paneiae hoi te vai adura te ino e ore e au ai raa x ia faaipoipo, e aore roa e ino ra, ei reira e maitai ai ia faaipoipo : tara te ino, peneiae ua faarue taua vahine ra i taua tane i tehoe fenua e ra, haere adura i tehoe fenua e ra haavare faaipoipo ai, e ore roa ia e tia i to te ture nei haapao raa, i na reira hoi te tane ra, hoe atoa ia huru o te parau mai teia toa nei a ; no reira i faaite adu ai te Missionary i te taata toa, peneiae ua ite ratou i te hamani ino^raa taua na taata ra i tehoe fenua e ra, e faaite adu i te Missionary ra, ia ite te Missionary i taua ino ra, ei reirf raua e ore e faaipoipo ai ; e aore e ino ra, ei reira e maitai ai ia faaipoipo. Ei t* mahana bure ruru ra a faaite adu ai te .Missionary i taua parau ra, ei reira oia nao adu ai i t ¦ taata toa, o mea e o mea, e taaoto raua, ei reira te taata toaeimiaiiteinoeoreeauaiiataootoraua. Eiataeitemahanaefaaipoipoaira,ehaereatoamaitetaataeiite. NatauaMissionaryraefaaueaduitetaneiaraveaduoiaiterima atau o te vahine ra, a nao adu ai te Missionary i taua tane ra " Ë rave a oe i teienei vahine ei valiine mau na oe ; e haapao maitai adu anei oe iana anae ra e pohe noa du ?" Ei reira taua tane ra a parau mai ai e " E." Mai reira hoi, ua faaue faahou adura te Missionary i taua vahine ra ia rave adu oia.i te rima atau o te tane ra, a ui adu ai iana " E rave a oe i teienei taata ei tane mau na oe ; e faaroo adu anei oe iana, e, e haapao maitai adu anei oe iana anae ra e pohe noa du r" Ei reira taua vahine ra a parau mai ai e " Ë." E oti aera ia, ei reira taua Missionary ra e parau adu ai i te taata to'a ra " Ua rido teienei bue taata ei tane mau e ei vahine mau i mua i te aro o te Atua e te taata toa hoi." E na te Missionary e papai to raua ioa i roto i te buka faaipoipo raa. E ua reira e maitai ai ; eiaha roa e taoto huna noa, e mea ino ia ; e bure maite e maitai ai ia taoto i te vahiue. XV. No te Haavare noa. la haavare haere noa ra te taata i te parau vavi haere noa ra, i te haavare tuhi ra, te haavare eia ra, te haavare taparahi taata ra, te haavare rare vahine ra, e te mau mea atoa e vavi haere noa aore roa e haapao ei parau mau ra ; te taata ra ia na reida ra, e hara rahi ro i taua. Ja ma.'ia maile i te roa i taua vain e vaere, ia piti rea aano e maa tape i te ea e vaerehia eaua ra. E har.vare iti ae, ia piti maile i te roa ia vaere oia, hoe a lniru o t»' aano. E haavare iti iho, hoe ae maile ia vaere oia, hoe a huru o te aano. E haavare iti roa ra, eiaha ia e hoohia, e haava noa ia

e ia oti i te haava ra, e dun adu ia ia haera ana. E ia oti taua ea ra i ta vaerehia e te taata i harahia ra, ua hoo na tana utua tirara ia. Peneiae ia tabu te aihere i taua ea i vaerehia ra, e rave te taata nona,;taua maa fenua i vaerehia ra, e iriti faahou i ta aihere, eiaha e faarue taueliia taua ea ra, e buriimu maite te feia no raton taua valii i vaerehia te ara ra ia maitai maite, e faateitei robu i te ara, ei haaehaa na hiti, ia taha tia te pape i na hiti ia roohia e te ua ra, ia maro . -obu i te vahi e haerehia e te taata ra, ei reida e maitai ai te ea. Peneiae ia oto tona fetii ra, i hinaaro ratou i te haere atoa e rave i taua ohipa a taua laata 110 ratou i hapahia ra, tei a ratouiho ia i te rave a rave ia. E horoa adu hoi te hui raa'.ira i te maa na taua taata e vaere ra, eiaha e hamani ino adu, a polie hoi i te porori ; eiaha hoi e faatiua noa i ta vaere e ahiahi noa du, e vaere a, e ua roliirohi ra, e faaea ia ; ei tehoe mahana du a a vaere faahou ai a, e ia oti roa te vahi i faaitehia dura i te vaerehia eaia, i reira e hoo na ai taua utua ; na te mau haava ra e faaite adu teienei utua i te taata i haavare haere noa ra, ia -i i te haavahia ra a dnu adu ai te taata haava i taua utua ia hoo na maite ta ia parau ino e maitai roa'i. XVI. No te Haava. Na te hui iatoai ra e haava, e te man taata maita» ri atoa e faaitoito i te parau maitai a te Atua ra, na ratou e haava te mau hara toa ia hopcihia mai i mua i to ratou aro ra. Area ra maia Pateamai ra, Matihamu ra, Motuaau ra, Horoi ra, o H ape ra, Papa uni ra, Fainau ra, Tiahoaia ra, Temamï ra, Tahitara ra, Faataere ra, e Tiitorea hoi ; na ratou e haava to Faaa hapa ia hapahia ra- . To Temanotahi ra, o Rua ia, o l'ai ia, o T aitaereere ia, o Pupee ia, o Tarauea ia, o Maoni ia, o Kaihau ia, o Fare ia, o Maii ia, o Pahuhu ia, o Faatupua ia, o Vairaavaho ia, o Hunahia ia, o Ahupape ia, o Taataobu ia, o Taihia ia, o Teiho ia, o Tomaro ia, o Taifao ia, o Maatebuaa ia, o Teutari ia, o Tua ia, o Tiavairau ia, o Marea. ia, o Teaumanava ia, o Taulahaa ia, o Piria ia, o Faaitoa ia, o Aihere ia, o Faaruea ia, o Tahua ia, o Roometua ia, e Pohuetea ho; ; na ratou e haava to Temanctahi ia hapahia ra. To Teramauo ra, o Ariihopea ia, o Hamau ia, o Taaroatahi ia, o Tavi ia, o Puhia ia, o IFufaira ia, o Tuahu ia, o Tiahiti ia, o Marur.ii ia, o Areroa ia, o Faapuea ia, o Parahi ia, o Tetaputaata ia. o Opahi ia, o Mauteta ia, o Mairi ia, o Faura ia, o Tetuanuihaamarurai ia, o lîaatiraore ià, o Paita ia, o lfuaarii ia, o Otaha ia, o Papahuira ia, o Taumaea ia, e Tetoola hoi

na raton e iiaava to Teramano ia hapahia ra. To Papara ra, o H tiarepo ia, o Moovi ia, o Nannu ia, o Nn.ioha ia, o Upafara ia. o Potahi ia, o Areva ia, o Moorea ia, o Reti ia, o Toi ia, o Rtipe ia, o Mararu ia, o Teaere ia, o Tetuahou ia, o Faamere ia, o Anoano ia, o Ilurupa ia, o Tcvaruamai ia, o Tirua ia, o Mntaa ia, o Tevaruaitcrai ia, o Matavera il, o Miti ia, o Tefaaoraupoo ia, o Ura ia, o Tiaiterai ia, o Aro ia, o Temanava ia, e Paaliu ia, o Reti ia, o Teraitua ia, o Mataa ia, o Nanuu ia, o Teavaro ia, o Raoa ia., o Tati ia, o Amao ia, o Avaeoru ia, o Tetiaau ia, o Tehaapapa ia, o Mairau ia, o Tere ia, o Pairi ia, o Ruanuu ia, o Ape ia, o Temao ia. o Rua ia, o Putanri ia, o Tiaoura ia, o Area ia, o Tcavao ia, o Rimapii ia, o Teapee ia, o Nohoraaroa ia, o Ariimaau ia, o Temahuru ia, o Itaveita ia, o Tcvaruahiotua ia, o Araaihere ia, o Oreromoo i», o Teriitaumaiterai ia, o Pautu ia, o Matarepo ia, o Tio ia, o Tefa ia, o Tite ia, e Ariilaa- t.iia hoi ; na ratou e haava to Papara ia hapahia ra. Tô Atimaono ra, o Terai ia, o Tiirai ia, o Rui.-r uhia ia, o 'J'eamo ia, o Aunuunu ia, e Tenifaatau hoi ; na ratou e haava to Atimaoi.o ia hanahia ra : to Mataiea ra, o Purumaaha ia, o Taruia ia, o Faapoua ia, o Tcehutu ia, e Tematahiapo i,T, oTeanio ia, o Ruahinc ia, o Terai ia, o Rauoro ia, o Rere ia, o Fano ia, o Pupa ia, o Teuimaiatia ia. o Itia ia, o Tamutamu ia, o Teihotua ia, e Onee hoi ; na ratou e haava to Mataiea ia hapahia ra : to llaumatavana ra, o Tiapou ia, o Naenae ia, o Manono ia, o Panée ia, o Tempe ia. o Tchutn ia, o Matatini ia, o Opiri ia, o Faatalie ia, o Orihura ia, o pitomai ia, o Teu ia, e llnroa hoi ; na ratou e haava to Papeari ia hapahia ra: to Taiarapu ra, o tei Papeautea e o tei Païumft afoa mai, o Tetianisuia ia, e tehoe hoi Tetianianua, o Paea ia, o Reia ia, o Aruirui ia, o Teriimana ia, o Marutia ia, o Fareatae ia, o Tiralia ia, o Taumataolhro ia, o Teuvira ia o llotate ia, o Tapul.ia ia, o Taihia ia, o Faarahia ia, o tetahi Faarahia hoi, o Temataua ia, o Ahiahi ia, o Pehe ia, o ilitore ia, o Teavau ia, o Taahia ia, o Hntiti ia, o Tetaahi ia, o Teuie ia, o Maui ia, o Mctuaaro i -, o Itura ia, o lluatului ia, o Hmre ia, o Mati ia, o Paumotu ia, o Papaura ia, o Taharal ia, o Puhoro ia, o Pahiutai ia, o Teialiineivi ia, o Maufenna ia, o Mahana ia, o Puahea h, o T.iporo ia, o L'mia ia, o Tiopa ia, o Tairaa ia, o Taatatuhaia ia, o Tematahiapo ia, o Ariipan in. o Tapuui ia, o Ahiahi ia, o Ruu ia, o Taaano ia, o Teinatua ia, o Vairaavaa ia, o Taneuapito ia o Tetuanui ia, o Tefaara'-a ia, o Teehuvivi ia, o Vahapata ia, o Porotia ia, o Touturei ia, o Upaa ia, o Teapaa ia, o Tafai ia, o Tetuanuihaamarurai ia, e Teariiuahoroa hoi ; na ratou e haava to Taiarapu e Hui, e Tefarearii, Hiroroa e Taere, e Atituaana e ilapai, e Taaroa i te faa, o tei l'apeautea e o tei Paiuma atoa mai hoi ; na ratou ia e haava to Taiarapu atoa ia hapahia ra» To Mataoae ra, o Ahif i ia, o Teuhi ia, o Paari ia, o Paetaha ia, o Tepaotaata ia, o Upaupaino ia, o V'aro ia, o Xanamu ia, o Tuanai ia, o Teao ia, o Ruau ia, o Ova ia, o Vche ia, o Tau ia, o Feitara ia, o Opaa ia, o Opiro ia, o Oaiaomao ia, o Pateaino ia, o Tireo ia, o Ilaapae ia, e o' .Moe hoi ; na ratou e ha..va to Mataoae ia hapahia ra : to Vr-airao ra, o Teraitahi ia, o Ruu ia, o Matiua ia, o Teirobu ia, o Atii ia, o Tavahia ia, o Mauehaore ia, o Tuaroa ia, o Upa ia, o liora ia, e Teahahurifeuua hoi ; na ratou e haava to V'airao ia hapahia ra : to Faahiti ra, o Tetoaitematai ia, o Tetuanuifaahiti ia, o Tiapai ia, o Teraituù ia, o Tauraatia ia, o Taufa ia, o Temaamaa ia, o Marereiatiu ia, o Fauobu ia, o Teriifaautia ia, o Matai ia, o Moearu ia, e Taviarii hoi ; na ratou e haava to Faahiti ia hapahia ra : to Nuhi ra, o Tipao ia, o Mauavaroa ia, a Tauamanahune ia, o Temaamaa ia, o Tehaabu ia, o Tematahiapo ia, o Faaruea ia, o Tcahietea ia, o Meho ia, o Pahiiriro ia, o Curea ia, e Maraetaata hoi ; na ratou e haava to Nuhi iahapahia ra : to Teahmjre e Tetaero r->, o Aroa ia, o Tetuaahoro ia, o Pahua ia, o Pahi ia, o Tepatia ia, o Taaiva ia, o Vaiho ia, o Area ia, o Temaau ia, o Taruri ia, o Tevaruamaue ia, o Tetuanui ia, o L'etia ia, o fl^afera ia, o Faataere ia, o Paperoa ia, o Maamaa ia, o Noho ia, o Mariua ia o Taoii ia, o Teai ia, o Farau ia, o Vahinetuanni ia, o Area ia, o Tiihauou ia, o Temauu ia, o Paepahu ia, o Toei ia, o Taataobu ia, o Teriitua ia, e o Roura hoi ; na ratou e haawt to Teahuare e Tetaero atoa ia lia:) ihia ra : to Teue e te Mehiti ra, o Tiamatahi ia, o lla-jra ia, o Uavaii ia, o Tepua ia, o Faau ia, o Amo ia, o Tiae ia, o Aro ia, o Taea ia, o Teamo ia, o Tue ia oTchereio ia, o Paai ia. o Aniàa ia, o Moeino ia, o Teaau ia, o Pa'iipaea ia, o Tiafa ia, o Hipooia, o Toreaia, o Parau ia, o Faatiu ia, o Nuu ia, o liopuetai ia, o Papauri ia, o Taaiva ii, o Paoaroa ia, o Mat'a ia, o >ï .- .iheu ia, o Paefaaio ia, o Ahuxiro ia, o Upa ia, o Tevivirau ia, o liaia, o p.are ia, o Paumotu ia, o Haere e ia, o Maaraa ia, o 1 oiliahi ja, o ïaute ia, e llitoti hoi ; ua ratou to 'l'eue e te .Mehiti c iiaava ia hapahia ra, . , . - ^r° /e JJama a. To Mahina e te Haururu ra, o Tepau ia, o Tahiti ia, o Titi ia, o Faeta ia, o Faaliee ia, o Ili ia, o Tiaartie ia, o Tuu ia, o Titimi ia, o Moarii ia, o Terai- haroa ia, o Rauhuri ia, o Ruruore ia, o Obu ia, o Tiraroa ia, o Matorea ia, o Teamo ia, o Tiareura ia, o Tematahiapo ia, o Vane ia, o Ariiore ia, o Roi ia, o Tiiri ia, o Momoa ia, o Aati ia, o Pouura ia, o Paua ia, o Teparavaline ia, o Maharia ia, o Teroo ia, o Faatea ia, o Teova ia, o Faarahia ia, o Aito ia, o Upea ia, o Faaroo ia, o Puaraau ia, o Tetupua ia, o Tauarii ia, o Terai- taata m, iciuue ia, o v airoa ia, o tuamne ia, o Keea ia, o iraa ia, o Mauaitiiti ia, o Tetiatafaamaue ia, o Teraiareva ia, o Paa ia, o Tiai ia, e tehoe liai Irai, o Fanau ia, o Teihotia Orairai ia, o Maruae ia, o Tiaraai ia, o Tiare ia, o Ruahate ia, o Farehupe ia, o Manamanaiaha ta, o Mahea ia, o Hotupuu ia, o Mairuru ia, o Virio ia, o Temaua ia, o Paipai ia, o Mahea . . letumu ia, oliaro ia, o Tiaata ia, o Maeta ia, o Meia ia, o Tevahitia ia, o Hueromoa ia, oTetoamauroaia, o Tetumu ia, o Naehu ia, o Mairau ia, o Taliaa ia, o Vaihuti ia, o Farua ia, o l enahe ia, o Otoorelaatefatefa ia, o Tahiti ia, o Rai ia, o Teimua ia, o Pata ia, o Maufane ia,o Moehau ia, o Tiavaraitaata ia, o Parea ia, o Muunene ia, o Pahere ia, o lleivae ia, o Paraharaha n,o Meha ia, o Tahaaia, o Apaapa ia, o Ahuriro ia, o Teraatira ia, o Map» ia, o Pia ia, o Poiiu ia, o Tauvere ia, o Titia ia, o llaruaia, o Fareniau ia, o Tearaipaui ia, o Pitaraia, o Tiaipoi ia, 0 Ravaai ia, o Aratai ia, o Rairiri ia, o Poufere ia, o Faamatau ia, o Opio ia, o Tereohumu ia, o Itaita ia, o Ouo ia, o Ifau ia, o Faataha ia, o Aratai ia, o Hiti ia, o Ut a ia, o Ilivaa ia, o Matai- ralu ia, o Mutoi ia, o Tifara ia, o Unene ia, o Ihi ia, o Vaia ia, o Nouvahine ia, o Tavahia ia, o Tihata ia, o Pori ia, o Huria.au ia, o Paa ia, o Tuaahu ia, o Tetolm ia, o Tepua ia, o iluitia ia, o Raufau la, o Otoore ia, o Buaautu ia, o Tautumahu ia, o Paa ia, o Hue ia, o Tehora ia, o Tavana ia, o Moorea ia, o Teao ia, o Vaapau ia, o Huamao ia, o Roropau ia, o Puaiaha ia, o 1 aemai ia, e Ar.ipaea hoi ; na ratou e haava to Pare e Arue ia hapahia ra. To Moorea hoi e vau atoa ra ; to Teioiraro ra, o Raupua ia, o Puta ia, o Ui'ira ia, o Pehe ia, o Avaeoru ia, o Mare ia. o 1 aee ia, o Tetumu ia, o Tetiatau ia, o Rutua ia, o Tctaraa ia, o Tauhiro ia. o Vaha ia, o Ilanu ia, o Teamo ia, o Maamaaiti ia, o Vipuu ia, o Teupooihi ia, o Maheu ia, o Horoi ia o lefatiaarai ia, o Maro ia, o Pipetiri ia, o Teaau ia, o Taitonu ia, o Tetiaeaa ia, o Vanaa ia, o Mape ia, o Tehei ia, o Iria ia, o Hehe ia, o Utohou ia, o Tau ia, o Teaau ja, o Ofaiao ia, o F aateni ia,^o Manea ia, o Tiihiva ia, o Pi ia, o Hihae ia, o Maraa ia, o Ohumua ia, o Tapani ia, o Patii ia, o Ovaovao ia, o Oea ia, o Mailiarre ia, o Teraatira ia, o Tarahoi ia, o Tairaa ia, o Ofai ia, o Pi ia, o Hotutaihi ia, o Terahuaura ia, o Puari.- i ia, o Mot.juta ia, o Teruru ia, o Itaita ia, o Hurarama ia, o Tuahine ia, o Papehara ia, o Hutnmanu ia o Mai roi ia, o Fareraro ia, o Jntau ia, o I aia la, o Tuaroa ia, o Marama ia, o Hiti ia, o Tei aiharoa ia, o Maapara ia, ô Teaua ia, o Amaru ia, o Tauirua ia, o Teamo ia, o Tau ia, o Tafai ia, o Ahuriro ia, o Maliiue ia, e 1 aaroaaru hoi ; na ratou e haavato Teioiraro ia hap iliia ra. To Teioinia ra, o Parjauru ia, o T etiaeaha ia, o Horoinuu ia, o Tepapuatea ia, o Ofaimarama ia, o Teriimana ia, o Hurupa ia, o laperoaia,o laputereia, o Umauma ia, oRuammia, o Matoe ia, o Tea ia, o Pee ia, oTaturaia, o Tacro ia, o Mairau ia, o ilopuu ia, o Mare ia, o Tama ia, o Tepa ia, o Maitara ia, o Hamuna ia, o I evaearai ia, o Vara ia, o Pao ia, o Motuaau ia, o Titohi ia, o Nuu ia, o Otoi ia, o Tiahani ia, o Otaha ia, o Teatea ia, e tehoe hoi Teatea, o Omaomao ia, o Tetuaiterai ia, o T epau ia, e Taaroaarii hoi ; Ha ratou e haava to Teioinia ia hapahia ra. XVII. Ae le Haapao raa ia Haava ra. Peneiae ia tubu te hara ra. eiaha roa te feia i riri ra e tahoo adu i te feia hamani ino maira, e afai maite taua hapa ra i mua i te aro o te feia haava ra, na ratou e haava ; e ia itea maitaihia te hara. a ui adu ai i te fenua o taua taata i haavahia ra, c no reira mau ihora, no reira mau iho ia ; e taata e ra e aratai adu ia tona ra fenua mau haava faahou ai ; e haere atoa te feia iite ra, e na tonaiho haava mau ra e due mai i tona hoo ; ia itea maitaih ia te hara c tia'i ia duu adu te hoo. Toopiti taata i te ite ra, e tootom rahoi, e tia ia ia taheo adu ; hoe taata i itéra e ore e maitai ia tahoo adu; e aore roa hoi e taita iite ra. te.nari vaha una ra,. eia lia ia e taimohia. e duu adu ia ia haere ana- maha ia fafelaav'a raa ¦' /ZL'iT-r'^' T-Cr'^ f ' ^ haaTa rM' ia atî atoa Tahili ' Mrea <oa ,loi ¦' ,0 Teoropaa e Tcfana toa ra ia ton, ia fare haava raa ; e maha ei uta Teva e "maùharaatoa E ha~Zt T**, "

  • ^ "*; * *"*Tepmimm°Tauiaflreh"Varaa evauJloi-Ao°6ïauialare'«"^' Klrotol^m»» ^ ^'i

ic mau nara atoa. £ . uaapao maite taua mau fare atoa ra no te haava auae ra, eiaha ei mea e. itea paatoaTiaXe' tîVitJÏZVeC^IafoTei toe! ' faatnpuhia e te hui *" e te hui raatira l Tah!,i nei ra. e Piahia ia * ; te I» ° te man fare haava raa toa i Tahiti nei t Moorea toa hoi, ia TAHITI: PRINTED AT THE MISSION PRESS, lSiy. TAHITI. CODE POMARÉ DE 1819. Fac-similé en grandeur naturelle {Collection O'Reilly). Placard en firme d'affiche de 795 X 3io mm. Les presses de la mission n'étant sans doute pas capables d'imprimer un placard de ce format, il a été tiré en trois parties ayant respectivement 900 X 3io mm. 3oy X 3io mm. ao5 X 3io mm. Le nom de Pomaré figure en tète, en grandes capitales romaines d'un type de Didot assez gras et court. Suivent deux lignes de ses titres, en italique d'un gros il; et quatre lignes d'introduction, en bas de casse. Puis le titre

E TORE NO TAHITI (la loi de Tahiti). Les lois comprennent 19 articles numérotés en chiffres romains, ils sont séparés par un un interligne de h points. Les lois sont imprimées en caractères d'un petit il sans interlignage. Le texte est justifié sur 2 5 mm. Au bas de la 3e partie, en anglais : ^Tahiti, imprimé sur les presses de la mission, 18191. Un seul exemplaire connu. Il a été acquis par André Ropiteau pour la somme de 1.000 francs, quelques années avant sa mort au Champ d'Honneur en i960. Il est décrit par G. L . Harding et B. Kroepelien dans leur ouvrage : The Tahitian imprints of the London Missionary Society, i8io~i83A , Oslo, 19.50; sous le n° i5, p. 69. Les premières presses arrivèrent à Tahiti en 1817 avec le missionnaire protestant William Ellis. En 1818, elles servirent à l'impression de quatre ouvrages à Moorea et d'un recueil de chants à Tahiti. La sixième impression locale devait être, en 1819, celle du Code Pomaré. Ce code, d'après William Ellis, fut envoyé à chaque chef, à chaque magistrat et placardé dans la plupart des lieux publics et même sur des cocotiers ! It a été modifié et augmenté en 1836, 1896, 1839 et l835 pour aboutir au Code de 1863, le dernier promulgué par le Gouvernement royal tahitien.