La fèmine di Buje

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
La fèmine di Buje
by Caterina Percoto
Prosis Furlanis

LA FEMINE DI BUJE[edit]

Ai prins dal an 1857 une fèmine, a Buje, a partorì un frut.


Lu puartarin in glesie a batià cuanche, vierte l'urne, impîd dal frut, a Chatin un pes. Il predi j nee il sacrament disind che no si pò, parcè che il pe3 nol é che une bestie. Instupidits e plens di vergonge lu tornin a Chase e no savevin cemâd fâ par dîjal a la mari. Ma lâts par metilu te scune, ve' ch'al ê un'altre volte un frut.

Contents a tornin in glesie. A van par batiâlu: al devente un bocon di Char cence vuês, cence figure umane. Il predi nol vòl savént: a scugnin lá vie confusionáts. A Chase, paraltri, la châr a jé un fantulin ben creát, ben conformát, blanc e ros, plen di vite.


A pensin in ché volte di là a clamá il predi, e ch'al vegni lui ca de letoane. Ma propit sul moment di butáj l'aghe benedete ur fui des mans e si mude int'une man di pan. Mortificáts no savevin plui ce fà cuanche il predi al dis che, tratansi di pan che si clame gracie di Diu, no podinlu batiá, j darà almancul la benedizion.

E, apene benedit, a viste di duch, si gambie in frut ch'al salte in pis e, ghavâts de fase 1 bracs, si met cussì a fevelâ: "Us ringracii, bon predi, par no vémi benedît cuanche mi viodevis sot lis scais dal pes. Se chest al sucedeve, il Signôr, in côlure pai tanch pechâts dai umign, nus mandave un altri diluvi. Us ringracii par no vélu fat cuanch'o jeri solementri un bocon di châr cence umane figure. Al sarès alore stàt destin che, in te grande vuere ch'a ven, a vincessin un'altre volte culòr che nus indurmidisin cui vizis e ch'a son la magagne di chest pùar paîs. Il paîs al restave cence redenzie in tes lôr sgrifis e nô, par simpri, cence sens di vite: tanche un bocon di châr instupidide, che no â ni châv par pensâ ni bracs par difindisi ni ghambis di la indenant. Us ringracii soredut che mi vês dade la vuestre sante

52


benedizion cuanch'o soi comparît sot lis speciis dal pan, parcê che chest al vâl dî che no savarìn contentâsi di pan, tant a dî di vite dure e cence scamofiis, di ca tre agns in batae tremende de libertât ch'a vignarâ. Diu nus darâ la gracie di viodi a distrugi chej che cumò a manghin a machis il nestri pan ch'al devi meti tai vués la fuarce e che nus devi fá pensá a torná finalmentri umign pardabon e no pùars."


33