Dzhuan Tshei an Hor

From Wikisource
Jump to: navigation, search

From Eduard Lhuyd's Archæologia Britannica (1707); based on linguistic material originally gathered in the 1660s.

As Eduard Lhuyd himself notes, "In the following Specimen of the Modern Corniſh [...] δ is to be pronounced as dh, τ as th, Į [or l revers’d] as lh, and u as ų, w, or the English oo."

Dzhûan Tſhei An Hɐr

  1. En termen ez paſſiez τera trigaz en St. Levan, dên ha bennen en teller kreiez Tſhei an hɐr.
  2. Ha an huêl a kẏδaz skent: Ha meδ an dên δɐ e urêg; me a vedn mɐz δa huillaz huêl δɐ îl; ha huei el dendel 'gẏz bounaz ẏbma.
  3. Kibmiaz têg ev a kẏmeraz, ka pel δa êſt ev a travaliaz, ha uar an dûaδ e 'ryg δɐz δɐ tſhei tîak; ha 'ryg huillaz ena huêl δa 'uîl.
  4. Panna huêl alloſti guîl? meδ an tîak: Pẏb huêl ẏlla meδ Dzhûan. Ena dzhei a varginiaz rag tri penz an vleδan guber.
  5. Ha pa τera diuaδ an vleδan, e vêſter a δiſgueδaz δɐδo an trei pens. Mîr Dzhûan meδ e vêſter; ẏbma δa gûber: Bez mar menta rei δem arta, me a δeska δîz kên point a skîans.
  6. Dreu hedna? meδ Dzhûan: Na meδ e veſter rei δem, ha me a vedn laveral δîz: kemereu' δan meδ Dzhûan. Nenna meδ e vêſter: Kemer uîth na 'rey gara an vòr' gôth rag an vòr noueth.
  7. Nenna an dzhei a vargìniaz rag bleδan moy, rag pokâr guber. Ha pẏ τera diuaδ an vleδan e vêſter a δrôz an dri penz. Mîr Dzhûan meδ e uaſter, ybma δa guber; bez mar menta rei δem arta, me a δẏska δîz ken point a skîans.
  8. Pa 'n dreu' hedna? mêδ Dzhûan: Na meδ e vêſter rei δem ha me vedn lavarel δîz: Kemereu' δan meδ Dzhûan. Nenna meδ e veſter; Kebmer uîth na ray oſtia en tſhei lebma vo dên kôth demidhyz dhɐ bennen iyƍk.
  9. Enna dzhei a vargidniaz rag bleδan moy. Ha pa τera diuaδ an vleδan e uaſter δrôz an trei penz. Mîr Dzhûan meδ e veſter: ẏbma δa guber: bez mar menta rei δem arta me a δeska δîz an guelha point a skîanz òl.
  10. Pa'n dreu hedna? meδ Dzhûan. na meδ e vêſter rei δem; ha me a lavar δîz: Kemereu' δan meδ Dzhûan. Nenna meδ e veſter: Bedhez gueſgyz dhiueth, ken gueskal enueth, rag hedna yu an guelha point a skîans oll.
  11. Lebmen Dzhûan e na vendzha ſervia na velha, bez e vendzha mɐz teua δa e urêg. Na meδ e vêſter reu' mɐz hiδu, ha ma gurêg vî a pobaz metten; ha hei 'ra guîl tezan ragez, δɐ δɐz dre δɐ δa 'urêg.
  12. Ha an dzhei a uẏraz an naw penz en dezan. Ha po 'riga Dzhûan kẏmeraz e kidmiaz; ẏbma meδ e vêſter, ma tezan ragez δɐ δɐn dre, δɐ δa 'urêg: Ha po tî ha δa urêg an moiha lûan uarbàrh; nenna g'reu' tèrhi an dezan na henz.
  13. Kibmiaz têg e kemeraz, ha tiua ha tre e travaliaz; ha uar an diuaτ e rig δɐz δa Gûn St. Eler Ha enna ev a vettiaz gen trei vertſhant a Tre rîn (tîz plêu) tɐz dre mez an fêr Karêsk.
  14. Ha Dzhûan ameδ an dzhei, diou gennan nei: Lûan oan nei δɐ 'gẏz guelaz huei. Polîa ve ti mar bèl?
  15. Ameδ Dzhûan, me a ve ſervia ha lebmen τeram mɐz drê δɐ a urêg. Ha meδ an dzhei, euz bàrha nei; ha uelkom ti a vêδ.
  16. An dzhẏi a kymeraz an vòr noueτ, ha Dzhûan a guiτaz an vòr gôτ.
  17. Ha mɐz reb Kêou Tſhoy Uûn, ha nagô an vartſchants gillyz pèl δoart Dzhûan; bez leddarn a glenaz ort an dzhei.
  18. Ha an dzhẏi a δallaδaz δɐ 'uîl krei: Ha genz an krei a 'ryg an Vartſhants guîl; Dzhûan a greiaz auêτ; Leddarn, leddarn!
  19. Ha genz an krei a 'rîg Dzhûan guîl, an ledran a forſakiaz an Vertſhantſ: Ha po 'ryg an dzhei δɐz δɐ Varha Dzhou, enna an dzhei a vettiaz arta.
  20. Ha Dzhûan amedh an dzhei: Sendzhyz ôn nei δɐ huei: Na vîa ragoh huei nei a vîa tîz oll dizurêyz. Dîz barha nei, ha uelkẏm tî a vêδ.
  21. Ha po 'rŷg an δzhei δɐz δɐ'n tſhei lebma gôt fîa an dzhei oſtia; ameδ Dzhûan me dal guellaz an ôſt an tſhei.
  22. An ôſt an tſhei? ameδ an dzhẏi: Pe 'ntra venta guîl gen an ôſt an tſhei? ẏbma ma gen oſtez nei ha yẏƍk eu hei: mar menta guellaz an ôſt an tſhei, ki δɐ'n gegen, ha enna ti an kâv.
  23. Ha po 'ryg e δɐz δɐ'n gegen; enna e uelaz an ôſt an tſhei; ha dên kôτ o ê, a guadn, a trailia an bêr.
  24. Ha ameδ Dzhûan, ẏbma na vadna vi otia bez en neſſa tſhei. Na huâτ mêδ an dzhei. Gwraz kona abarhan nei, ha uelkym tî a vêδ.
  25. Lebmen an hoſtez an tſhei, hei a kẏnſiliaz gen nebyn vanah a erra en tre, a δɐ deſtrîa an dên kôτ en guilli en termen an noz, a reſta an dzhẏi ſẏppozia; ha gɐrra a fout uar an Vertſhants.
  26. Ha po τera Dzhûan en guilli, τerra tòl en tâl an tſhei; ha ev a uelaz gulou. Ha e ſavaz am'àn amez e uili; ha ev a gẏzẏuaz, ha e glẏuaz an mannah laveral. Ha trailiaz e gein δa an tɐl; martezen (ameδ ev) ma nebònen en neſſa tſhei, a 'ryg uelaz agen hager oberou. Ha genz hedna, an guadn-gyrti genz e follat a δeſtrîaz an dên kôτ en guili.
  27. Ha genz hedna Dzhûan genz e golhan, trohaz (der an tol) mêz a kein gûn an manah pîs pŷr-round.
  28. Ha neſſa metten an guadn-gyrti, hei a δalaſvaz δɐ 'uîl krei ter δɐ e τermâz hei deztrîez: Ha rag na erra dên na flôh en tſhei bez an vertſhantz, an dzhei δal krêg ragta.
  29. Enna an dzhei a vea kemeryz, ha δa an klox-prednier dzhyi a ve lediyz: Ha uar an diueδ Dzhûan a δêτ uar' a go phidn.
  30. Ha Dzhûan meδ an dzhei ma kalliz lùk δa nei: Ma agen oſt nei deſtrîez nehuer ha nei dal krêg ragta.
  31. Huei òl? mêr a huel an Iutîziou (a meδ Dzhûan) gyr tero an δiz rag riman a 'ryg an bad-ober?
  32. Piua ɐr? meδ an dzhei pîu a 'rŷg an bad-ober? Piu a 'ryg an bad-ober? meδ Dzhûan: mar nyz medra δeffa previ peu a 'rŷg an bad-ober; mî a vedn krêg ragta.
  33. Laverou' δanna meδ an δzhei. Nehuer meδ Dzhûan, po τera vi itta 'o guili, mî a uelaz gulou, ha mi ſavaz am'àn: ha τera tol yn tâl an tzhei.
  34. Ha nebyn Mânah a trailiaz e gein uar bidn an tùĮ. 'Martezen' meδ ev 'ma nabonnen en neſſa tſhẏi a el guelaz agen hageroberou.'
  35. Ha genz hedna gen a holhan me trahaz pîs, der an tol mez kein gûn an mana; pîs pyr-round. Ha rag gîl a giriou-ma δɐ vɐz prêvez; ẏbma ma an pîs et a phokkat δɐ vɐz guelyz.
  36. Ha genz hedna an Vartſhants a vî frîez: ha an vènin ha 'n manah a vî kemeryz ha kregyz.
  37. Nenna an dzhei a δêτ uarbàrh mez δa Varha Dzhou; Ha uar an diuaδ dzhei 'ryg dɐz δɐ Kûz karn na huìla en Borrian.
  38. Nenna τera vòr δiberh; ha an Vartſhants a vendzha arta δɐ Dzhûan mɐz dre barh an dzhei; bez rag an termen e na vendzha; mèz e vendzha mɐz dre δɐ e urêg.
  39. Ha po δo ev gilliz δort an Vartſhants ev a δelledzhaz an termen mal δa va prêv erra e urêg guiτa kẏmpez et i gever: erra po nag erra.
  40. Ha po 'rŷg e dɐz δɐn darraz, ev a vendzha klouaz δên aral en guili: Ev a uaske e dɐrn uar e dàgier δɐ δeſtrîa an δêau. Bez e brederaz ter goτa δoδo bɐz aviziyz δiueτ ken gueſgal enueτ.
  41. Ha ev a δêτ a mês arta; ha nenna e gnakiaz. Peua ez enna en bar' Deu ameδ hei.
  42. Thera vi ẏbma meδ Dzhûan: Re Farîa pîua glou vi meδ hyi. Mar ſô huei Dzhûan, dîau tſhẏi. Douoy an gòlou δanna, meδ Dzhûan: nenna hei a δorôaz an golou.
  43. Ha po 'ryg Dzhûan dɐz tſhei, mêδ ev po 'ryg avî dɐz δɐ 'n dɐrraz, me a venzhɐ klẏuaz dên aral en guili.
  44. Ha Dzhûan meδ hyi, po 'rygo huei mɐz ker, τera vi gillyz trei mîz gen 'hlôh; ha lebmen ma δɐ nei meppig huêg en guili, δɐ δeu robo gor zêhez.
  45. Meδ Dzhûan me vedn laveral δiz. A veſter ha a veſtrez roz δem tezan ha lavèraz δem; Pan vo mî ha 'm g'rêg an moyha lûan uarbàrh δo terri an dezan, ha na henz: ha lebmen ma kaz δɐ nei rag bɐz lûan.
  46. Nenna dzhei a dorhaz an dezan, ha τera nâu penz en dezan. Ha an mona an dzhei a gavaz; ha 'n bara dzhei a dhabraz; ha na ve idn frôth na mìkan na trauaran nôr vez. Ha an della ma diuaδ me daralla δoδans.

A recording of the story as read by Dan Prohaska is hosted here under the title "Jowan Chi an Hordh po an Tri Foynt a Skians".