Di la vatrâ
„…Ţe noapti lae, ţe niori…
Ascapirâ diparti…
Cari mamâ plânḑi lăcrińi iarʼ
Şi sfulgulu ali moarti
Pri streaha cui câḑu diznou?
I semnu-arău furtuna:
Când ţerlu easti-aşi mintitu,
Ascumtâ cându-i luna,
Sâ ştiţ câ moari ţiniva
Di gintea armâneascâ…
O Doamne, sfulgulu pi duşmańi,
S-l’i-astingâ, s-l’i-agudeascâ”.
Aşiţi ḑâţi amârâtu
Auşlu Bucuvalâ,
Şi scoalâ cofa lui di yinu,
Dispinḑurâ apala
Şi-uhteaḑâ greu: „Lai pala mea,
Duruta mea apalâ,
Cu lăcrińi ti mutreaşti azi
Auşlu Bucuvalâ,
Când veadi câ lipidha ta
I plinâ di-aruḑinâ!
Ma cara s-va Aţelu di-nsusu,
Minuta va si-şi yinâ
S-ti poartâ vârʼ nipotu a meu,
Apala mea lişoarâ,
Tu sânḑi si-ńi ti-aspealâ maşi
Ş-di pliumbu lasʼ sâ-şi moarâ.
Ah, iu-i muşatlu timp aţelu
Când toţ mureamu ti-anami?
Iu-su ḑâlili, când vulturi maşi
Criştea tu-Arâmânami?
Iu-su ḑâlili di-tu vecl’iulu timp,
Lai ḑâli di ʼnâ oarâ?
Strigamu tu munţâ nâiriţ
Şi trimura ʼnâ hoarâ.
Aḑ moru Armâńil’i pi tu munţ,
Ca pul’il’i pi furtunâ,
Ş-nu veḑ doi tiniri la unu locu,
Trei oaspiţ nu si-adunâ
Di ńilâ s-plângâ, s-plângâ maşi
Di ńilâ ş-di câńinâ,
Câ s-ducu ficioril’i-aţel’i ma buńi,
A gintâl’ei luńinâ!…
Amu ş-eu ficiori! Harami-a loru,
Harami, zău, s-lâ hibâ:
Muntresc cumu fraţl’i-lâ ma cadu
Şi-arâdu, nu voru si ştibâ!
Ni plângulu greu a mamiloru,
Ni zghiclu di niveasti,
Ni jalea-a ńiţloru – oarfâńi pul’i –
Trâ nâşi ţiva nu easti!…”
Aşiţi greaşti ş-plosca-nsusu
Auşlu scoalâ iara,
Şi-ngâlbini tu faţâ nâsu
Ca marandulu, ca ţeara.
Ma suflâ Bucuvalâ greu
Şi jarlu totu minteaşti,
Tru munţâ vimtulu plânḑi-amaru,
Pi giońil’i duşi jileaşti…
S-dişteaptâ-atumţea di-tru somn
Ficiorlu-aţelu ma mari,
Unu tiniru di treiḑăţi di ańi,
Muşatu – ciudie mari!
Dişcl’idi geamea. Oara ţea
Bumbuniḑa nafoarâ.
– „Asculţâ, Goga? Semnu-arău:
Vârʼ gioni va s-nâ moarâ
Diznou duşmańil’i, câ nu hiţ
Ca-Armâńil’i di ʼnâ oarâ;
Nu vedu unu omu, unu omu nu vedu
Tu-ntreaga noastrâ hoarâ
Ţe s-poatâ sânḑili si-şi l’ea –
Şi sânḑili zghileaşte.
Asculţâ, Goga?… Loclu lutu
Di jali ancâneaşti,
Câ s-sâtură di sânḑi ş-nâsu,
Di sânḑi armânescu.
Îńi pari-arău câ v-amu ficiori,
Câ tiniru aḑ nu escu!
Muntreşti cumu ascapirâ,
Hândosu cum-bumbuneaḑâ?
Sunt morţâl’i… di-tu murminţâ esu…
Nu-arâde… lâcrâmeaḑâ!
Aşi… lipseaşti s-plânḑeţ toţ
Giunamea-nâ ţe moari.
Muntrea şi-apala estâ maşi:
Luţeaşti, canada-i soari,
Cu tuti câ si-aruḑină,
Di multu câ n-u portu.
Mi doari inima tru chept
Câ escu yiu, nu mortu.
Di-tu coapsi-ńi cara s-hii işitu,
L’ea-ţ sânḑili cu nâsâ;
Di-unu anu şi ḑuuâ ş-noapti eu
ʼNâ ńil’i di-ori ţ-amu ḑâsâ!”
Şi Bucuvalâ plânḑi-amaru,
Cinuşa pluscuteaşti,
Furtunâ greauâ tu-a lui chept
Aurlâ şi zghileaşti.
Şi plosca scoalâ-nsusu, ma-nsusu,
Câciula totu ma-ndeasâ,
Muntreaşti la cândilâ-apoi
Ningâ icoanâ-apreasâ.
Armâni-auşlu minduitu,
Ca cheatra pri murmintu;
La geamuri bati ploaea maşi
Şi plânḑi jilosu vimtu,
Când Goga, hil’ilu mult durutu,
Si scoalâ di ʼnâ cali,
Şi-aştearḑi frâmtea di sudori
Şi lacrima di jali.
Si-apleacâ-agalea, pala l’ea,
Dispinḑurâ-a lui armi,
Şi tatâ, mamâ şi-başi nâsu –
Niveasta-l’i vrutâ doarmi
Şi nu l’i-asparḑi somnulu greu,
Ma suschirâ ʼnâ oarâ…
Ţe jali, ţi-amâreaţâ, doru
Strâbatu a lui ińioarâ?
Nu potu si ştiu. Ma s-duţi nâsu
Cu armili tru mânâ.
– „S-bâneḑ, lai Goga, vrute hil’iu,
S-bâneaḑâ gintea-armânâ!”
Uhteaḑâ Bucuvalâ greu,
Pri-tu geam muntreaşti-afoarâ…
Şi-ascapirâ tu munţâ-nsusu,
Furtunâ easti-n hoarâ!