Jump to content

Costa

From Wikisource


Costa

Tulliu, Nuşi. Poezii. Ed. Predania, Bucureşti, 2012, p. 38


Şeadi Costa pri-unâ şcâmbâ,
Şcâmbâ lae di-tu zâmani,
Şi câciula lui şi-u strâmbâ
Pi frâmţeaua-l’i di gâitani;
Scoati-apala şi-u mutreaşti,
Palâ lungâ di flurie,
Ş-dol’i ocl’i l’i-anvârteaşti
Câtrâ-n ḑarea ghiurghiulie
S-veadâ nâsu cârvăńi di muli
Nacâ şi-trecu pri calea mari
Şeadi Costa cârâuli,
Şeadi ş-cântâ di cripari.
Cântâ lailu dipriunâ:
„O lai Pindu, Pindu-analtu –
Multu frunḑa va-ńi ţ-asunâ – ,
Munti nu-i ca tini altu
Mplin di ţerghi ş-câprioari,
Mplin di ierghi şi lilici
Ţe pasc turmi lăi di ml’ioari
Şi-ńi ti calcâ ńil’i di prici;
Vimtulu totna ma-ńi ti bati
Toamna, veara ş-prumuveara,
Ş-tu pâdurili-a tali toati
Tu maiu suschirâ flueara.
Ţ-cântâ chińil’i şi birbil’ili,
Ţ-cântâ ş-izvurili curati,
Pitrunicl’i ţ-cântâ ńil’i
Pri-tu vuloḑli aumbrati;
Furi livenḑâ di-tu Mureauâ,
Cu ciuprăchi şi haimanlie,
Ma-ńi ti-alagâ pânʼ da neauâ,
Pânʼ cadu frunḑâli-n curie.
Di când eu cu furil’i ńi-escu
Munti-ahtari nu-amu viḑutâ,
Munti-analtu şi furescu,
Ş-nu va s-ved tu bana-ńi tutâ.
Cându somnulu l’ea s-mi frângâ,
Faglu ńi-cântâ-agalea-agalea,
Cuclu-acaţâ tra şi-şi plângâ
Di-şi jileaşti toatâ valea;
Când di-tu somnu mi dişteptu,
Di pi degâ ńi-cântâ iara
Pul’iu muşatu, birbil’iu aleptu –
Si ş-lu batâ prumuveara;
Când da soarli, vrute Pindu,
Di pri golińi eu mutrescu
Pâduri greali ţe-ńi si tindu
Pânʼ iu neurili alghescu,
Pâduri greali şi-aumbroasi
Iu s-priimnâ veara furil’i,
Şcâmbi murḑi şi fricoasi
Iu şi-facu cuibu maşi vulturil’i,
O lai Pindu, Pindu vrute,
Ca si-ńi moru mâratu di mini,
Ţ-lasu chiusteca, flurii suti,
Câ fârtatu hiu fapt cu tini!
Ca si-ńi moru, mârata-ńi groapâ
Voi sum-chińil’i-a tăi si-ńi hibâ,
Aclo soţl’i voi s-ńi-u sapâ,
Vârʼ duşmanu tra s-nu şi-u ştibâ,
Ali dadi di-l’i aspuni
Pri alu Costa vrutu murmintu
S-vearsâ lăcrińi lăi, ca pruni,
Şi pi sloatâ şi pi vimtu;
Di-l’i aspuni şi-ali ńicâ
Ca-alba ţearâ di s-tucheaşti,
Câ virinu tu chept va-l’i chicâ,
Ş-fricâ ńi-easti câ-şi glâreaşti
Ca si-nveaţâ curbişana
C-a l’ei Costa mortu easti, –
Ńilâ ńi-easti di dal’eana
S-hibâ featâ tu niveasti.
Tr-aţea, Pindule, muşate,
Munti-analtu cu ńioari,
Voi si-ńi moru tu-ascâpitati
Şi s-mi-ngroapâ fârâ soari.
Vârâ hoarâ armâneascâ
S-nu-şi ştibâ a meu murmintu;
Chińil’i maşi voi s-mi jileascâ,
Chińil’i, cuclu ş-lailu vimtu!”