Centona/Picciriddi

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search

PICCIRIDDI E GRANNI[edit]

JUCANNU CC' 'U PICCIRIDDU[edit]

Mischinu, 'u masculiddu nicareddu!...
Varda ch'è priputenti! Ah iddu va!...
Ciatu di l'arma mia, talia ch'è beddu!...
Abbuffuniu!... Non chiànciri, 'a mamà!...
Te', mettitìllu tu a cazzicareddu...
– Cca, cca, masculazzu d' 'u papà!...
Non mi pinnari, dammi un vasuneddu!...
A' spagnuledda... Dunamillu cca!...
Vaja, ca poi ti dugnu 'a cosa duci!...
Càspita!... 'A mircanzia s' 'a vinni cara!...
Ppi 'n vasuneddu fai tutti 'sti vuci?
Varda, mi fa 'a facciuzza ccu 'a cucchiara!...
Ah! Ah!... – Chi fu? – Mi vogghiu fari 'a cruci!...
Mi vagnò tuttu, 'stu birbanti!... Appara!

Note. – Mischinu (meschino, poveretto) – Masculiddu (maschietto) – Nicareddu (piccolino) – Ah iddu va! – (voce di minaccia per i bambini, o anche di rimprovero) – Ciatu (fiato, sospiro) – Arma (anima) – Talìa (guarda) – Abbuffuniu (scherzo) – Chiànciri (piangere) – Mettitillu (mèttitelo) – A cazzicaredda (a cavalcioni sul collo) – Masculazzu (maschietto) – Pinnari (spennare, strappare i capelli) – Vasuneddu (bacetto) – A' spagnuledda (alla spagnuola, stringendosi scambievolmente le guancie con le dita) – Dunammillu (dammelo) – 'A cosa duci (il dolce) – Cucchiara (cucchiajo; dicesi della fossettina delle guance dei bambini) – Vogghiu (voglio) – Vagnò (bagnò) – Appara (da apparari ; apprestarsi a ricevere una cosa: in questo caso il bambino).

CHIACCU DI FURCA[edit]

– Ah vàja... dammi 'nsordu! – Chi nn'ha' a fari?
– Quantu m'accattu 'n sordu 'i tricchi–tracchi!
– Va, va, ca pazzu sì!... Non ti stricari
'nterra, sbirru, ca 'i causi ti spacchi!
– Dammillu! – Oh, non mi fari quadiari!...
Chianci, ca beddu si', quannu ti ciacchi!...
– E daccillu, n' 'o fari piccïari!...
– Ci dugnu 'n cornu!... A tia chi nnicchi nnacchi?
Ju ha' dòrmiri, e si sècuta a sunata,
vi 'ncùcchiu 'i testi a tutti dui, l'ha' 'ntisu?
– Ah, sì?... Tè cca, chiaccu di furca, pozza
mi ti sparunu a scanciu 'mmenzu 'a strata
e ti portanu dintra tisu tisu!...
Accura, sbirru!... Accura p' 'a carrozza!!...

Note. – Chiaccu di furca (letteralmente tradotto: cappio da forca: ha il significato di scavezzacollo) – M'accattu (mi compro) – Sordu (soldo) – Tricchi–tracchi (voce onomatopeica, da tricche tracche) – Stricari (strofinare) – Causi (calzoni, brache) – Quadiari (riscaldare, adirarsi) – Chianci (piangi) – Ciacchi (spacchi da ciaccarisi, piangere sguaiatamente) – Piccïari (piangere noiosamente: da picciu: piagnisteo) – Chi nnicchi nnacchi (modo di dire di origine sveva, per significare: chi ti immischia) – 'Ncucchiu (da 'ncucchiari: congiungere violentemente) – Accura (abbii cura, sta attento)

PICCIRIDDARA[edit]

– Turiddu! Chi si' beddu!... Unn'è ca vai?
– A' scola. – Figghiu miu, quant'è massaru!...
M' 'u duni un vasuneddu? – No. – Chi mai
mi vo' fari cuntenta, tappinaru?...
Non fujiri, talìa chi ti sarvai...
– Chi mi sarvasti?... – Pigghia 'ddu panaru...
– Ahjai!... Làssimi jri!... – T'affirrai!...
Ch'è beddu 'stu picciottu mascularu!...
– Ihii, ihii!... Rusazza lària!... Ci 'u dicu
a mamma, ora?... Scancèllimi 'i vasuni!...
– E bonu, veni cca, ti dugnu 'i ficu...
– Non nni vogghiu!... Rusazza facci 'i cani!...
Si passi d' 'a me' casa!... – Chi mi fai?
– Chi ti fazzu?... T' abbiju un mazzacani!

Note. – Picciriddara (daddolona: che ama giocare coi bambini) – Massaru (diligente) – Vasuneddu (bacetto) – Tappinaru (letteralmente tradotto: pianellaio; ha qui, però, il significato grazioso di: civettone) – Fujiri (fuggire) – Talìa (guarda) – Sarvai (serbai) – Panaru (paniero) – Lassimi jri (lasciami andare) – Picciottu (giovinotto) – Mascularu (maschione) – Lària (brutta) – Scancèllimi (cassami) – Vasuni (baci) – Dugnu (dò) – T'abbjiu (ti lancio, ti scaglio) – Mazzacani (ammazzacani, pietra informe, sasso grosso).

VURRISSI...[edit]

(tra 'na "spagnola" e un marinaru)

– Fazzoletti di tela e di battista,
scialli di seta a tombolo, merletti!...
– (Ch'è bedda 'sta «spagnola»! Comu a chista
non nn' haiu vistu mai! E chi su', russetti,
o puma làppii?) – Fiori per modista!
– Piss, piss!.. Chi nn'hai... nn'aviti... lei... quasetti?
– Calzette? No. Tutta roba di vista...
Comanda?... No? Copripiedi per letti!
– Piss, piss! – Da capo?... Dunque... cosa cerca?
– (E 'ncugna!... A mia cu' mi lu fici fari?
Mi sentu quantu 'ncocciu di cicerca!)
– Addio! – No, no... Sintiti 'na parola!
Vurrissi... – E dite su!... Son begli affari!...
– Vurrissi... un vasuneddu a la spagnola!...

Note. – Si chiamano comunemente spagnole, in Sicilia, quelle zingare che vanno in giro a vendere trine, merletti, ricami ed altro, perchè vestono il semplice e bizzarro costume catalano. – Russetti (quel rosso naturale che adorna le gote: pomelli) – Làppiu (àppio; qualità di mela dolce e colorita) – 'Ncugna (da 'ncugnari: avvicinarsi, appressarsi) – Cu' (chi) – 'Ncocciu (un granello) – Cicerca (sorta di legume simile al pisello, cicerchia) – Vurrissi (vorrei) – Vasuneddu a la spagnola (i bimbi di Sicilia chiamano alla "spagnola" il baciarsi stringendosi scambievolmente le guancette tra il pollice e l'indice).

L'AMURI[edit]

– Mamma, chi veni a diri 'nnamuratu?
– ...Vôldiri... un omu ca si fa l'amuri.
– E amuri chi vôldiri? – ... È un gran piccatu;
è 'na bugia di l'omu tradituri!
– Mamma... 'un è tantu giustu 'ssu dittatu...
ca tradimenti non nn'ha fattu, Turi!
– Turiddu?... E chi ti dissi, 'ssu sfurcatu?
– Mi dissi... ca pri mia muria d'amuri!
– Ah, 'stu birbanti!... E tu, chi ci dicisti?...
– Nenti!... Lu taliai ccu l'occhi storti...
– E poi ? – Mi nni trasii tutta affruntàta!...
– Povira figghia mia! Bonu facisti!
E... lu cori? – Mi batti forti forti!...
– Chissu è l'amuri, figghia scialarata!

Note. – Dittatu (dettato, legge, definizione) – Taliai (guardai) – Trasii (entrai) – Affruntata (vergognosa) – Scialarata (scellerata).

'A'NSINGA[edit]

– Gna' Sara, unn'è Affina? – Sta lavannu.
– Cc'ha' a fari, assai? – Pirchissu, sta vinennu.
– Scusati, chi ci fa, siddu dimannu?
– 'A genti parra assai, 'u sta' sintennu?
– E bonu, bonu, comu sta facennu!
Ccu 'n'autru 'anticchia mi stati mangiannu!
Chiamàtila, vi dicu, ca, ammattennu,
si 'a genti parra, nni servi pri bannu.
– Vih, l'anidduzzu?... Chi è, d'oru finu?
– Chi mi pigghiastru, pri quarche viddanu?...
– Tina?... Vih, 'a catinetta ccu 'adurinu?...
Tina!!.. 'U sintisti di livari manu?
– Staju vinennu, botta di vilenu!...
– Nesci tri seggi, nn'assittamu 'nchianu!

Note.– 'A 'nsinga (il segno: qui è detto nel senso di caparra, dono di fidanzamento) – Gna' (abbreviativo di signora. In Sicilia, però, si dà soltanto alle donne del popolo basso) – Pirchissu (per questo) – Siddu (se) – 'Anticchia (un tantino) – Ammattennu (imbattendo, caso mai) – Bannu (bando, pubblicazione) – Aniddùzzu (anellino) – Pigghiastru (idiotismo: pigliaste) – Viddanu (contadino) – Adurinu (adorino, portaricordi) – Staju (sto) – Vinennu (venendo) – Botta di vilenu (colpo di veleno, imprecazione d'uso alla quale non si annette importanza, nè significato d'ingiuria) – Nesci (metti fuori) – Seggi (sedie) – Assittamu (sediamo) – 'Nchianu (fuori di casa, all'aperto). LA 'NCAGNA – Rusidda, si' un sciuriddu graziusu, pri tia facissi cosi di 'nfuddiri, ma hai 'ddu bruttu viziu strudusu ca ti piaci farimi suffriri!... Ju parru e tu t'affacci? 'Assalu chiusu, 'ssu barcuneddu!... – No, lu vogghiu apriri!... – Serviti, sgarbatazza!... – Sí, Scattusu!... Non mi dicisti ca ti nn'àvi a jri?... Già!... Mi nni vaju... lassimi passari! – E cu' ti teni?...! Si ti nni vo' jri!... – Ti salutu... – Bongiornu... Ma... – Chi fu? – Nenti mi dici? – Chi ti pozzu diri? – Prima ca parti non mi vo' vasari?... – Sì, sciatu beddu!... Ma non partu chiù! Note. –'Ncagna (musata, broncio, cruccio) – Sciuriddu (fiorellino) – 'Nfuddiri (venir folle, impazzire) – Strudusu (che fa struggere, dispettoso) – Parru (parlo) – 'Assalu o: làssulu (lascialo)– Jri (andare) – Barcuneddu (balconcino) – Scattusu (dispettosaccio) – Vasari (baciare) – Sciato (sospiro). TANTU VA 'A QUARTARA ALL'ACQUA... – Unn'è ca stati jennu, donna Betta? – Ca... chi non lu viditi?... A la ciumara... – Ccu 'ss'occhi latri, chi siti mavara!... – Stativi saggiu!... – Si non fussi schetta!... – Chi mi pigghiastru, pri quarche fraschetta? – Sennu ca tu t'annachi tutta para!... – Chetu vi dicu!... – E comu, a la ciumara chi mancu ti la spinci, la faretta? Mi scantu!... Ajeri c'era 'na ranocchia... – Non ti scantari, ca ci pensu ju... Ti portu 'ncoddu... – No, ca c'è 'a Santocchia! – Jsa!... – No, Petru, no!... Chi mi fa fari? Ah!... Ah!... Bedda quartara, si rumpiu!... Ora, a me' matri, cu' cci l'ha' a cuntari? Note. Quartara (brocca) – Jennu (andando) – Sciumara (fiumara) – Mavara (strega; nel senso di ammaliatrice) – Schetta (ragazza, nubile) – Pigghiastru (idiotismo: pigliaste) – Fraschettà (donna leggera, civetta) – Sennu (essendo, dal momento) – Annachi (dimeni, dondoli) – Faretta (sottana) – Mi scantu (ho paura) – 'Ncoddu (in collo, a spalla).

ASSICUTA CRIATI[edit]

– Anna, chi si' finicchia!
– Nni sugnu persuasa!...
Vah, 'n'autru tanticchia!...
Tiniti 'i manu a' casa!
– 'U cori, mi spinnicchia!
– Sciù, sciù!... – Chi si' vastasa!...
Ah!... T'ha capitu, 'Nnicchia...
c'è l'amicu, Cirasa!...
– Non sbagghiati a parrari!
– 'U sacciu... chiddu è schettu
e ti po' maritari!
– Oh, ca 'a sporta vi jettu!
– A cui ?... Sangu ha' a jttari!...
– D' 'a tavula d' 'u pettu!

Note. – Assicuta (insegui) – Criati (serve, servi, dallo spagnuolo “creado”) – Finicchia (graziosa) – 'Nautru tanticchia (un altro tantino) – Spinnicchia (si assottiglia per brama, per desio) – Sciù (voce per cacciar polli, uccelli, mosche; si dice anche per negare checchessia) – Vastasa (facchina, maleducata) – 'Nnicchia (diminuitivo di Anna: Annicchia) – 'U sacciu (lo so) – Schettu (celibe) – Jettu (gitto, lancio) – Ha' a jttari (hai da buttare) – Tavula d' 'u pettu (lo sterno)