Centona/La 'atta

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search

LA 'ATTA E LA FIMMINA[edit]

a me' Matruzza.

Storii d' amuri

DEDICA

Mamma, si tu ci pensi, nicareddu,
quannu scrissi la prima puisia,
ti dissi: – Poi ti fazzu un libriceddu
tuttu d'amuri, didicatu a Tia –
Ecculu cca: Si vinni puvireddu,
cridilu, Mamma, 'n'è curpanza mia;
sarà mischinu lu me' ciriveddu
e chiù mischina la me' fantasia.
'Tostu, si tu lu trovi paûnazzu,
s'è lordu, spissu, di lu sangu miu,
non ti scantari, Mamma, è sangu pazzu.
Fimmina, pirch'è strammu, lu vattìu,
e a Tia, Matruzza, dedica nni fazzu,
pirchì è sanguzzu to', lu sapi Diu!

Note. – Nicareddu (piccolino) – Libriceddu (libriccino) – Puvireddu (povero) – Curpanza (colpa) – Ciriveddu (cervello) –'Tostu (piuttosto) – Lordu (sporco, tinto) – Strammu (strambo) – Vattìu (battezzo) – Matruzza (mammina).

LA 'ATTA E LA FIMMINA

Ju sugnu la 'atta
chi allicca e po' 'ratta
chi ridi e ti 'ncugna
e poi azzicca l'ugna.
Tu si' lu surcittu,
scantùsu e affrittu.
Pri spassu, pri pocu,
ti fazzu lu jocu;
ma quannu su' stanca
po' stennu la vranca,
t'afferru, t'aggranciu
ti sfardu, ti manciu!
Ju sugnu la 'atta
chi allicca e po' ratta
chi ridi e ti 'ncugna
e poi azzicca l'ugna.
La fimmina sugnu,
chi amuri ti dugnu,
la donna, chi duna
di spini la cruna.
Tu si' l'omu amanti,
sinceru e custanti
Ti stennu li trizzi,
ti fazzu carizzi...;
ma fatti li cunti
po' sciunnu li punti,
ti chiudu li porti,
ti dugnu la morti.
La fimmina sugnu
chi amuri ti dugnu,
la donna chi duna
di spini la cruna.

Note. – La 'atta e la fimmina (la gatta e la donna) – Sugnu (sono) – Allicca (lecca) – 'Ratta (graffia) – 'Ncugna (avvicina) – Azzicca (conficca) – Surcittu (topolino) – Scantùsu (pauroso) – Aggranciu (abbranco) – Sfardu (sciupo) – Trizzi (trecce) – Sciunnu (sciolgo, slego) – Sciùnniri li punti (guastare, scombinare).

LU CORI NON 'NVECCHIA[edit]

Vitti a me' nannu, di la scrivania
nèsciri 'un sacciu quantu vecchi carti,
leggirli tutti e mettirni in disparti
taluni 'ntra 'na vecchia libraria.
Ma ccu tanta primura e ccu tant'arti,
ccu tantu affettu e tanta gilusia,
chi appena di la porta iddu niscìa
vosi lèggiri ju puru. La chiù parti
eranu vecchi littiri amurusi...
ed ju liggeva, quannu, jsannu l'occhi,
vitti a lu nannu!... Fici milli scusi...
iddu m'amminazzò ccu lu vastuni
e po' ridennu dissi: «scarabocchi
di giuvintù!» e jttò du' lacrimuni!

Note. – Vitti (vidi) – Nannu (nonno) – Nésciri (cavare) – Nisciva (usciva) – Vosi (volli) – Jsannu (alzando)– M'amminazzò (mi fe' minaccia) – Vastuni (bastone).

AMURI ANTICU E AMURI PRISENTI[edit]

Juncìu la Vita 'ntra 'na gran citati
e ddà 'ncuntrò l'Amuri, tuttu armatu.
Iddu ci dissi: – Bedda, a cu' circati? –
Idda rispusi: – A lu me' parintatu;
cercu lu Preju e la Felicitati... –
– Oh! – ci dissi l'Amuri – stamu allatu. –
– Cercu lu Chiantu...– E non v'alluntanati,
ca stamu 'ntra lu stissu purticatu! –
Note. – Juncìu (giunse) – Citati (città) – Iddu (egli, lui) – Preju (allegria, felicità) – Allatu (a lato, accosto) – Purticatu (portone, ingresso).
I.
Quant'è vacanti la me' picciuttanza!
Haju giratu pri terra e pri mari,
sacciu tutta la 'Tália, la Franza,
e ancora quantu cosi m'e' 'nsignari!
Ju mi crideva, 'ntra la me' 'gnuranza,
ca 'ntra stu munnu, pri fàrisi amari,
bastassiru la fidi, la custanza,
l'onuri e la buntati di lu fari...
Sceccu, ca non sapia la custumanza
chi 'ntra l'amuri, comu 'ntra l'affari,
si teni a cura sempri a la sustanza;
e 'sti virtù, mitténnuli a pisari
contra di li palanchi, la vilanza
abbùcca d'unni sunnu li dinari!...
Note.–Vacanti (vuota) – Picciuttanza (giovinezza) – Haju (ho) – 'Tàlia (idiotismo: Italia) – Franza (Francia) – M' è (m'haju, mi devo) – Sceccu (somaro) – Vilanza (bilancia) – Abbùcca (tracolla) – D'unni (d'onde, da dove).
II.
'Na vota, un tali – ca non pozzu diri –
mischinu, si vuleva maritari;
pri 'ngegnu, amici nni putìa arricchiri,
ed era pri virtù vrazzu di mari.
Vidi 'na picciuttedda, idda ci arriri,
iddu si 'nciamma... si manna a spiegari;
ma la picciotta cci mannàu a diri:
«quantu mi 'nformu sidd'avi dinari!»...
Passatu quarche tempu ti la viri
sutta lu vrazzu di 'n'appartaturi
d'accussì bruttu ca facìa scantari...
Anniricatu comu li carcari,
zaúrdu, pintu, farsu, jucaturi...
ma pussidia tricentu mila liri!...
Note. – Pozzu (posso) – Mischinu (poveretto, povero diavolo) – Maritari (ammogliare) – Nni putìa (ci poteva) – Vrazzu di mari (dicesi degli individui capaci, abili e lavoratori) – Picciuttedda (giovinetta) – Cci arriri (gli ride) Si 'nciamma (s'infiamma) – Picciotta (giovinetta) – Mannau (mandò) – Sidd'avi (se ha, se possiede) – Viri (vede) –Facìa scantari (metteva paura) – Anniricatu (nero) – Carcari (fornaci per la calce e le terrecotte) – Zaùrdu (rustico, zotico) – Pintu (butterato dal vajuolo) – Farsu (falso).
III.
'N'autra vota, un certu don Sasà,
simpaticuni, beddu comu a chi,
chinu di pregi e chinu di buntà,
ma un pocu scarsuliddu di tarì,
signurineddi di la Suciità
nn'addimannò non sacciu quantu e chi:
vi l'assicuru, è santa virità,
non ci fu nudda ca ci dissi sì!.
'Ntutt'una, lu picciottu, comu fu,
eriditò 'na forti eridità,
e allura, amici mei, chi addivintò!...
Quantu picciotti schetti 'nnamurò
ju non lu sacciu!... Una cca, una ddà...
roba ca dissi: Non nni vogghiu chiù!
Note. – N'autra (un'altra) – Scarsuliddu (scarsetto) – Tarì (moneta siciliana; si dice per «denari» ) – Addimannò (domandò, chiese) – Nudda (alcuna, nessuna) – 'Ntutt'una (tutto a una volta o a un tratto) – Picciotti schetti (zitelle, ragazze da marito) – Roba ca (tanto che) – Vogghiu (voglio) – Chiù (più).
IV.
Ah! Unni sunnu chiù, ddi matrimonii!...
Unni t'attrovi, armuzza di me' nanna?!...
'Sti quattru mura sunnu tistimonii:
tu cci dicevi: Un cori e 'na capanna!
Ma quali doti, quali patrimonii!...
Lu nannu ti diceva: Amata Vanna,
hai 'ss'ucchiuzzi ca su' du' 'nnimonii!
E tu: Sta' mutu, la mamà è 'dda banna!...
Ti lu pigghiasti senza mancu un granu;
ma la spirtizza so' fu tanta ranni
e lu to' amuri d'accussì custanti,
ca 'ntra lu tempu di 'na para d'anni
t'arripustáu 'ntra lu cantaranu
dudicimila unzi di cuntanti!
Note. – Unni (dove) – 'Ddi (quei) – Nanna (nonna) – 'Nnimonii (demonii) – 'Dda banna (di là, da quella parte) – Granu (moneta siciliana infinitesimale) – Spirtizza (scaltrezza, abilità) – 'Na para (un paio) – Cantaranu (canterano, cassettone) – Unzi (onze; monete siciliane del vecchio regime, corrispondenti a tredici lire cadauna, circa).
V.
Oh, beddi tempi, comu su' cangiati!
L'omini, oggi, cercanu la dota,
li fimmini addimannunu criati,
munzù, carrozza, vesti ccu la rota!...
Intillicenza, vuluntà, onestati,
su' cosi ca valevanu 'na vota;
oggi, si d'oru mi la 'mpanniddati,
vali chiù assai... 'na fracita carota!
Puru 'ntra la chiù megghiu suciitati
spusanu tutti a mezzu di sinsali:
– Vi porta tantu. – Tantu, ci lu dati?
Viva li matrimonii giniali!
Senza cuntari chiddi cumminati
ccu la recrammi supra li giurnali!...
Note. – Criati (servitori) –Munzù (cuochi) – Vesti ccu la rota (abiti con la coda) – 'Mpanniddati (da 'mpanniddari: inargentare, indorare, orpellare) – Suciitati (idiotismo: società) – Cumminati (combinati) – Recrammi («réclame»).
VI.
Bedda, ora ca sugnu ammaistratu,
prima chi m'apprisentu pri maritu
vi vogghiu diri tuttu lu me' statu
cu lu curuzzu 'mpunta di lu jtu:
Ju nun pussedu: 'ntra lu me' casatu
non c'è casteddu e mancu castagnitu,
me' patri m'addutò 'n nomu onuratu
ed ju, gilusu, mi l'ha' custuditu .
S'iddu m'aviti 'ntra lu vostru cori,
chiddu chi v'offru vi divi bastari
megghiu di centu e di milli trisori.
Cu lu cugnomu miu vi pozzu offriri
lu strittu nicissariu pri campari:
pani, rizzettu... e quarchi piaciri.
Note.– Ccu lu curuzzu 'mpunta di lu jtu (sinceramente, col cuore in mano, sulle dita) – Siddu (se) – Rizzettu (ricetto).
VII.
Tegnu, però, jsata 'ntra li grui,
propriamenti a riba di lu mari,
'na varchicedda, ca 'ntra l'unni fui
comu lu ventu, e non si fa acchiappari.
Ddocu nni ci assittàmu tutti dui,
ju la varcuzza la fazzu 'nvilari,
da poi mi pìgghiu lu timuni e vui
nni cumannati d'unn'âmu a pigghiari.
Vui nni diciti: – A mari largu! – e nui
niscèmu fora, centu migghia a mari,
unni la terra non si vidi chiui...
Ddà non c'è nuddu ca nni po' guardari,
ddà, fitti fitti, 'ntra l'ucchiuzzi, a vui,
quantu vasuni ca vi vogghiu dari!...
Note. – Tegnu (tengo) – Isata (sollevata, sospesa) – Grui (grue) – Varchicedda (barchetta) – Unni (onde) – Fui (fugge) – Acchiappari (afferrare, raggiungere) – Ddocu (ivi, lì) – Assittàmu (sediamo) – Varcuzza (barchetta) – 'Nvilari (metter con le vele al vento) – Pigghiu (prendo) – D'unn'âmu (per dove dobbiamo) – Niscemu (usciamo) – Fora (fuori) – Migghia (miglia) – Nuddu (nessuno) – Ucchiuzzi (occhietti, occhiucci) – Vasuni (baci).
VIII.
Pussedu quattru parmi di jardinu,
– Nn'avrìa vulutu chiù, ma Diu non vosi! –
– Ju mi lu zappu ed ju mi lu siminu,
e cci ha' chiantatu tanti beddi cosi.
Cci su' spichi di Francia e gersuminu,
ci su' garufaleddi e cci su' rosi:
chisti li jettu 'ntra lu to' caminu,
unni lu pedi affatturatu posi...
E sparti, 'mmenzu di l'arrampicanti
d'édira ardita e ciuri di passioni
c'è un pagghiareddu d'accussì galanti!...
'Ntra 'ssu pagghiaru, poi, nni ci ammucciamu:
tu carizzeddi mi nn'ha' a fari tanti
ed ju ti vogghiu diri quantu t'amu!
Note. – Parmi (palmi, spanne) – Jardinu (giardino) – Siminu (sèmino) – Ci ha' chiantatu (vi ho piantati) – Spichi (spighe) – Jettu (gitto) – Affatturatu (incantato) – Sparti (inoltre) – Pagghiareddu (capannuccia) – Ammucciamu (da ammucciari: nascondere).
IX.
Haju 'na chitarredda e di li boni,
ccu deci cordi, 'ntarsïata a nuci;
li canzuneddi chini di passioni
mi l'accumpagna ccu 'na bedda vuci.
Quannu l'accordu e 'ntra li setti toni
la pizzicu e la toccu, duci duci,
fa certi noti e certi variazioni
ca spiccica li santi di la cruci!...
Li jorna ca mi duni lu tò amuri,
ju, ppi lu preju, ti vogghiu cantari,
ccu 'ssa chitarra, 'ntra lu do maggiuri;
li jorna ca là 'ncagna mi vo' fari,
canciu lu tonu, e 'ntra lu re minuri
cantu lu chiantu ca mi fa' jttari!
Note. – Chitarredda (piccola chitarra) – Preju (contento, allegria) – `Ncagna (il broncio) – 'Nta, o 'ntra (nel).
X.
Pussedu, poi, 'na cosa capricciusa
ca 'ntra lu ciriveddu sta di casa;
ora è sbambanti ed ora è visitusa,
secunnu la me' stidda e la me' fasa.
È l'Arti nuda e cruda e bisugnusa,
ca spissu spissu mi cunforta e vasa:
sugnu pueta, e tu si' la me' Musa,
bedda, c'arrissumigghi a 'na cirasa!
Quannu saremu maritu e muggheri,
ju 'ntra 'nsunettu ti vogghiu cantari
comu l'amanti so' cantò Alighieri;
e tanta bedda t'haju a pitturari,
'ntra la pirsuna e 'ntra li to' maneri,
c'ha' a jùnciri ddà banna di lu mari!...
Note.– Sbambanti (fiammante) – Visitusa (a lutto) – Stidda (stella) – Fasa (fase) – Vasa (bacia) – Mugghieri (moglie) – Pitturari (dipingere) – Jùnciri (giungere, arrivare) – Ddà banna (al di là).
XI.
'N mumentu, staju jennu a precipiziu
e d'accussì mi vaiu a sdirrupari!...
Sacciu ca vi lassaru un vitaliziu
e aviti quarche cosa da purtari:
e vui ca siti donna di giudiziu,
ccu mia non vi putiti maritari;
ci voli l'arvuliddu gintiliziu,
cu tantu di curuna... e ccu dinari!
Oh, la me' fantasia quant'è 'ncüeta!
Chi rosi, quali varca, quali Musa,
quali sunettu, quali tu e to!...
Comu si vidi ca sugnu pueta!
Signurinedda, v'addimannu scusa:
pari ccu pari e joca ccu li to'!...
Note. – Staju (sto) – Jennu (andando) – Sdirrupari (dirupare, ruinare, rovinare) – Arvuliddu (alberetto) – 'Ncüeta (irrequieta) – Varca (barca) – Joca (gioca) – To' o toi (tuoi).
PARTENNU PRI MARI
Addiu, munnu 'ngannusu e tradituri,
ju ti salutu e partu pri lu mari,
nuru lu pettu, vrazza e pedi nuri,
ccu la natura vogghiu cuntrastari.
Megghiu timpesti, megghiu riuturi,
e di li pisci fàrisi mangiari,
chi sòffriri li peni di l'amuri
e di lu 'ngannu li turmenti amari.
Addiu pri sempri, addiu! Troppu duluri
mi costi, munnu, e non ti pozzu amari;
scava pri tutti li to' sipurturi,
ma l'ossa mei non ti li vogghiu dari;
dintra lu mari, virdi di culuri,
'ntra l'unni so' mi vogghiu ripusari!
Note. – Partennu (partendo) – Munnu (mondo) – Vaju (vado) – Nuru (nudo) – Vrazza (braccia) – Fàrimi (farmi) – Riuturi (rivolture, turbini, turbamenti di atmosfera).
QUATRU
Già lu suli apparìa 'nfunnu a lu mari,
'ncurunatu di nuvoli a culuri,
l'irvuzza si stinnìa pri s'asciucari,
sbucciavunu 'ntra l'arvuli li ciuri;
l'oceddi cuminciavanu a vulari,
cantannu pri diliziu e pp'amuri,
la mánnira scinneva a pasculari,
sunava la sampugna lu pasturi...
Quannu 'ntutt'una, supra lu criatu,
senza sapiri d'unni era vinutu,
pusò lu nuvulazzu agghiummaratu...
L'oceddu s'aggiuccò e si stesi mutu,
spirìu lu nuvuliddu di granatu,
tuttu lu munnu si vistìu di vutu!

Note. – 'Nfunnu (in fondo) – L'irvuzza (l'erbetta) – Stinnia (stendeva) – Pri s'asciucari (per asciugarsi) – Arvuli (alberi) – Mànnira (mandra) – Scinneva (scendeva, veniva al piano) –'Ntutt'una (tutto a un tratto) – Agghiummaratu (aggrovigliato) – S'aggiuccò (s'appollaiò) – Spirìu (sparì) – Nuvuliddu (nuvoletta) – Vistìu (vestì) – Vistirisi di vutu (vestirsi a lutto, coprir gramaglie).

TIDDA[edit]

Ju patirria li guai di lu linu,
tagghiatu tuttu, poi stisu a lu chianu,
poi mazzïatu e fattu finu finu,
senza ca nni ristassi un filu sanu;
poi fattu matapolla e musulinu,
poi fazzulettu, pri li vostri manu;
d'accussì sulu vi staria vicinu
e no ca v'è guardari di luntanu!...
Note. – Patìri li guai di lu linu (modo di dire, per significare: noje, triboli e avversità immense) – Tagghiatu (tagliato, mozzato) – A lu chianu (all'aperto, a tutte le intemperie) – Finu finu (sottile sottile) – Matapolla (specie di mussola) – Fazzulettu (Fazzoletto) – Ca v'è (che vi devo).
I.
Signurinedda, vui c'arraccamati,
'ntra lu tilaru, arreri la vitrina
dicitimi: pirchì è ca mi guardati
quannu di ddocu passu, a la matina?
Li vostri augghi sunnu prilibati,
ca su' d'azzaru e ccu la punta fina,
ma chiù puntuti sunnu e chiù ammulati,
'ss'occhi, 'ntra 'ssa facciuzza di bammina.
Vui ccu 'ss'ucchiuzzi beddi e tradituri
arraccamati supra lu me' cori,
e arraccamati 'na cifra d'amuri:
ma tuttu spurtusatu lu me' cori,
mori pri la priizza e lu duluri,
senza chi vui sapiti pricchì mori.
Note. – Arraccamati (ricamate) – Tilaru (telaio) – Di ddocu (da codesto luogo) – Augghi (aghi) – Puntuti (acuminati) – Ammulati (arrotati) – Spurtusatu (trapuntatu) – Priizza (contento, allegria).
II.
Pri carità, 'scutati 'sta prijera
ca ju vi dugnu, amata signurina,
quann'è ca svotu di 'ssa cantunera
non mi guardati, arreri la vitrina!
Si poi circati la battista vera
pri farici 'na cifra suprafina,
priparati la sita e la ugghiera
e arraccamati 'st'arma mia mischina.
Anzi putiti arraccamarni dui,
cifri di focu, tutti dui vicini,
la cifra mia e la cifra di vui.
E allura si non vènnu purpurini,
'ntra li rucchedda nun circati chiui,
fatili ccu lu sangu di 'sti vini!
Note. –'Scutati (ascoltate) – Svotu (svolto) – Cantunera (cantone) – Ugghiera (agoraio) – Vènnu (vengono) – Rucchedda (rocchetti).
III.
Bedda, ca siti janca di culuri
Comu li palummeddi di lu mari,
sirena ca sapiti pircantari
ccu centu magisterii e fatturi;
quannu riditi spàranu li sciuri,
quannu parrati scìnninu macari,
pri vènivi d'attornu ad ascutari
l'óceddi cchiù sarvaggi e currituri.
Oh, siddu fussi un celibri pitturi,
sa comu vi vurrissi appitturari!
Oh, si putissi 'sirj ju lu mari,
unni la notti, vui, sciumi d'amuri,
c'abbarsamati vòschira e chianuri,
vi jti, chetu chetu, a ripusari!
Note. – Janca (bianca) – Palummeddi (palombelle) – Palummeddi di mari (la schiuma bianca sulle creste delle onde) – Pircantata (incantare) – Magisterii e fatturi (incantesimi) – Spàranu (sbocciano d'un tratto) – Vènivi (venirvi) – 'Sirj (essere) – Unni (dove) – Vòschira (boschi) – Jti (andate).
IV.
Tidda, ju lu sapìa c'avìa a cascari
sutta 'ss'ucchiuzzi toi ammagaturi,
e ti prijava di non mi guardari
pirchì 'ss'ucchiuzzi dùnanu duluri.
Tu mi vo' beni e mi vo' cunfurtari,
ccu la ducizza di 'ssu beddu amuri:
sugnu filici, e puru... chi ci ha' a fari?
soffru a muriri e soffru di tutt'uri!...
Chiddu chi soffru non tu sacciu diri,
mi pari chi tu un jornu m'ha' a lassari,
mi pari chi tu un jornu ti nn'ha' a jri!
Si chianciu, Tidda, non ti siddiari...
Haju 'stu gruppu ca mi fa suffriri,
haju 'stu chiantu ca voli sfüari!
Note. – Tidda (diminuitivo di Agata: Agatidda) – Sapìa (sapevo) – Cascari (cadere) – Sacciu (so) – Lassari (lasciare) – Jri (andare) – Siddiari (annoiare, seccare) – Sfüari (sfogare).
V.
Suli ca jornu fai, suli ca spunti
e risbìgghi li timpi e li vadduni;
comu la vidi pusaticci 'nfrunti
e dùnacci pri mia centu vasuni.
Dicci ca d'ora 'nsina ca tramunti,
ju cca l'aspettu, misu 'ntra 'sta gnuni!...
Staju murennu comu li cunsunti
pirch'idda non s'affaccia a lu barcuni!...
Ma tu ti curchi, suli maistusu,
Senza ascutari la prijera mia,
e lu munnu diventa chiù scurusu!
Canta la pìula 'mmensu la jnestra,
canta lu marranzanu. a litania...
e Tidda non s'affaccia a la finestra!
Note. – Risbigghi (risvegli) –Timpi (balze, rupi) – Vadduni (valli, borri) – Pusaticci (pòsatele) – Vasuni (baci) – Gnuni (angolo) – Scurusu (bujo, cupo) – Pìula (il cucolo) – Jnestra (ginestra) – Marranzanu – (grillo canterino).
VI.
Eccu: lu cori non m'avìa 'ngannatu,
stu cori miu, ch'è nnimina vintura!
Partisti, Tidda, ed ju sugnu malatu,
sutta lu pisu di la me' svintura!
Sa lu Distinu zoccu m'ha sarvatu!
La me' sintenza già fu data a 'st'ura;
sa si m'aspetta d'essiri scurdatu,
lu 'ngannu, la pazzìa, la sipurtura!...
Tidduzza, quantu tempu nn'âmu amatu?
Un annu, un misi, un jornu sulu, un'ura?
Ju non lu sacciu, e tu, chi l'ha' cuntatu?
Ora 'na cosa sula tegnu a cura,
ed è chi mi lassasti scunsulatu,
ed è chi mi Iassasti a la vintura!
Note.– Nnimina vintura (indovino o indovina) – Zoccu (quello, quanto) – Sarvatu (serbato) – Nn'âmu (ci siamo) – Tegnu a cura (ho presente, guardo, penso) – Lassasti (lasciasti).
VII.
Misu cca supra, ccu lu mari 'nfrunti,
malatu 'nfirmu dintra a quattru mura,
non sacciu li biddizzi di 'sti punti
e non canusciu 'sta bedd'aria pura.
Pensu ca nun ci si', fazzu cunfrunti,
e 'stu jardinu, pri mia, è sipurtura,
nïuri m'apparisciunu li munti
e visitusa tutta la natura.
Sulu cunortu miu, juntu a 'stu statu,
su' li suspiri e su' li chianti amari,
chianti ca l'occhi m'hannu abbuscicatu.
E puru chiànciu sempri e mai mi sfocu,
ca pri putiri chiànciri e sfuâri,
du' occhi e un cori sulu sunnu pocu!
Note. – Questo sonetto fu scritto dall'incantevole hotel San Domenico, che sorge nei locali dell'ex convento omonimo, a Taormina, e domina il mare, a cavaliere di una ripida e pittoresca collina – 'Nfirmu (gravemente malato) – Visitusa (a lutto) – Cunortu (conforto) – Juntu (giunto, arrivato) – Abbuscicatu (gonfiato) – Sfuâri (sfogare).
VIII.
Di quannu tu partisti, Tidda mia,
non cantu chiù li beddi me' canzuni,
e misi la chitarra 'ntra 'na gnuni,
accostu a la me' vecchia scrivania.
Ogni tantu ci dùnanu un truzzuni,
si movi, quarche corda trimulìa,
e fa un lamentu, un chiantu a litania,
comu pri diri: pricchì m'abbannuni?
E 'stu lamentu so', d'accussì funnu,
mi scinni 'rittu 'rittu 'ntra lu cori;
mi pari lu lamentu di cu' mori,
mi pari di la piula lu cantu!
Tidda, pirchì non torni? Un campusantu,
ora, senza di tia, pari lu munnu!
Note. – Truzzuni (urtone, urto) – Funnu (profondo) – Scinni (scende) – 'Rittu 'rittu (diritto).
IX.
Pirchì, pirchì, ti custrincii a giurari
quannu partisti, di non mi tradiri?
Forsi non mi l'aveva a figurari
l'amuri to' com'è c'avìa a finiri?
Ora pirchì mi manni a dimannari
si ccu lu novu amanti ti pò uniri?
Chi su' assissuri, chi v'ha' maritari,
o su' parrinu e v'haju a binidiri?
Forsi è pri scantu?... 'N'aviri paura
È pirchì timi ca moru addannatu?
Non ti pigghiari tutta 'sta primura!
Spusalu, bedda, la partita è grossa;
pensa ad avvantaggiari lu tò statu...
Pri mia... ccu' mori jnghi la so fossa!

Note. – Custrincii (costrinsi) – Si ccu (se con) – Parrinu (prete) – Scantu (paura) – Timi (temi) – Addannutu (dannato) – Pri mia (per me).

LA TÙRTURA[edit]

I.
La tùrturedda, quannu si scumpagna,
non trova chiù rizzettu a nuddu locu;
va spersa pri la Chiana e la Muntagna,
jttannu schigghi e lacrimi di focu.
Si trova l'acqua lu pizzu si vagna,
ma lu rifriscu ci dura pri pocu,
pirchì àvi siti di la so' cumpagna,
non àvi siti di friscu e di jocu.
Sugnu 'na tùrturedda ca si lagna
pri la cumpagna, ca persi da pocu,
e pri circarla 'n'haju chiù carcagna!
Si la viditi passari di ddocu,
'nsignaticcilla la giusta filagna,
dicitaccillu, ca sugnu a 'stu locu!

Note. – Turturedda (tortorella) – Rizzettu (ricetto) – Nuddu (nessuno) – Schigghi (grida acute e disperate) – Pizzu (becco) – Vagna (bagna) – Rifrìscu (refrigerio) – Friscu (fresco, frescura) – Jocu (gioco) – Sugnu (sono) – Carcagna (talloni) – Ddocu (codesto luogo) – Filagna (filare, fila d'alberi) – Dicitaccìllu (diteglielo).

LA FIMMINA[edit]

II.

Oggi, turnannu, nun truvai lu cani!
Accostu porta dissiru taluni:
– Si l'arrubbaru certi genti strani,
L'armali si difisi a muzzicuni,
ma tutti li so' sforzi fôru vani. –
E sugnu attorna sulu, 'ntra 'sta gnuni!...
La storia finìu non c'è chiù nenti:
l'haju cuntatu, comu tanti e tanti,
pirchì a cuntarla mi ritorna a menti
quannu ju puru pussidía 'n'amanti.
Era la me' rigina, ju lu pizzenti,
e un jornu asciái la casa mia vacanti...
Comu lu cani mi spirìu, ma nenti,
nenti idda fici pp'êssirmi custanti!

Note. – Strani (estranei) – Muzzicuni (morsi) – Fôru (furono) – Attorna (di bel nuovo) – Gnuni (angolo, cantuccio) – Finìu (finì) – Nenti (niente) – Pussidia (possedevo) – Asciài (trovai) – Vacanti (vuota) – Spirìu (sparì) – Fici (fece) – Pp'êssirmi (per essermi, per mantenersi a me).

NICA[edit]

T'amai, tiranna, e sugnu già pintutu;
pintutu, di ss'amuri a tia purtatu;
purtatu ccu suspiri – e fu pirdutu! –;
pirdutu, ppi 'ssu cori accussì 'ngratu!
'Ngratu è lu cori tò, ca ristò mutu;
mutu pirch'è di marmuru, agghiazzatu;
agghiazzatu, chi a mia non desi ajutu;
ajutu, ca spirava e fui 'ngannatu!

Note. – Sugnu (sono) – 'Ssu, o chissu (codesto) – Marmuru (marmo) – Agghiazzatu (gelato) – Spirava (speravo).

I.
Eri nicuzza e quannu ti 'ncuntrai
da tantu tempu già ti canuscia,
pirchì a di nicu, ccu la fantasia,
tali e quali accussì ti 'mmaginai.
Chi cosa fici 'ntra la vita mia
pp'ansina ca ccu tia m'accumpagnai?
Ju non ti dicu, no, chi non amai,
pirchì non vogghiu diri la bugia.
Amai, sì, troppu amai, ma a la luntana,
'ntra lu me' celu, limpiu o annuvulatu,
ti vitti sempri, e sempri chiù bagiana.
Pirchì, quannu vinisti a lu me' latu,
pirchì quannu pigghiasti forma umana,
trimò lu cori miu tuttu scantatu?
Note. – Nicuzza (piccolina) – Nicu (piccolo) – Pp'ansina (fino a che, fino a quando) – Limpiu (limpido) – Bagiana (graziosa) – Scantatu (timoroso, pauroso).
II.
Doppu chi ti chiamai cu tanti e tanti
nomi gintili e duci di sapuri,
addimannati in prestitu a li santi,
arrubbati a li pùddiri e a li ciuri,
'n jornu, ca lu me' cori era fistanti,
'ntra 'stu dialettu nostru ammagaturi,
truvai lu veru nomu chiù galanti:
Nica, Nicuzza mia, Nica d'amuri!
E Nica, ti chiamai... Nomu tuccanti,
oh, nomu anticu, nomu di duluri,
quantu peni mi costi e quali chianti!
Ancora, ancora, abbannunatu amanti,
ti pensu, nomu duci e tradituri,
e ti cunsacru cca, 'ntra li me' canti!
Note. – Duci (dolci) – Pùddiri (farfalle) – Ammagaturi (ammaliatore).
III.
Fimmini 'ntricalori: maritati,
viduvi o schetti, 'ncrepiti o carusi;
omini furficiara, abituati
a fari cu la lingua scusi scusi;
si 'mmenzu a li me' versi vui circati
lu nomu d'idda e siti curiusi,
putiti fari cuntu ca ristati
ccu l'occhi sicchi e li lingui lappusi.
Ci truviriti tutti li turmenti
ch'idda m'ha datu e tutti li carizzi;
ci truviriti l'occhi so' lucenti,
li so' 'mmizzigghi e li so' tradimenti;
ma lu so' nomu, chinu di ducizzi,
ju nun lu mettu 'nvucca di la genti!
Note. – Fimmini (donne) – 'Ntricalori (intriganti) – Schetti (zitelle) – 'Ncrepiti (vecchie) – Carusi (giovani) – Furficiara (letteralmente tradotto: forbiciai, dicesi di coloro che scuciono panni addosso) – Scusi (scuci) – 'Mmenzu (in mezzo) – Idda (lei) – Ccu l'occhi sicchi e li lingui lappusi (insodisfatti, con le pive nel sacco) – 'Mmizzigghi (moine).
IV.
Haju dintra lu civu di la testa
comu 'na fudda fitta di pinseri,
c'arrifulìa e forma 'na timpesta,
sbampannu focu di centu braceri.
Ora ti cridu vili ed ora onesta,
ora li ditti to' cridu sinceri,
ora all'oricchia, 'na vuci mulesta,
mi dici ca tu fingi pri misteri.
E mentri ti vulissi disprizzari
sentu ca senza 'ss'alitu odurusu
ju 'ntra 'stu munnu non putría campari.
E tornu côtu côtu e pïatusu
pri stáriti a lu cantu e pri vasari
'ss'ucchiuzzi e 'ssu mussiddu giniusu.
Note. – Haju (ho) – Civu (midollo) – Arrifulìa (fa groppo) – Sbampannu (divampando) – Côtu côtu (moggio moggio) – Mussiddu (musetto..., boccuccia) – Giniusu (simpatico, attraente).
V.
No, statti muta, Nica non parrari...
lu sacciu, sì, lu sacciu tu cu' si',
ed iu ti lu dimannu, sai pirchì?
Pirchì mi piaci fárimi 'ngannari.
Sì, 'ngannami, chi voi, sugnu accussì...
si ti cunfessi, poi, chi t'haju a fari?
Fimmina traditura 'un si po' amari,
e senza amari a tia, chi fazzu, chi?...
..... No... megghiu parri, 'un diri chiù bugia:
cunfessiti: piccatu cunfissatu,
si soli diri, è menzu pirdunatu...
Ju ti pirdunu... parra, Nica mia,
cùntami tuttu... fammi 'stu piaciri...
...... Aspetta, Nica!... No!... Non mi lu diri!...
Note. – Statti (sta, fermati) – Lu sacciu (lo so) – Sugnu (sono).
VI.
Ah, si sapissi, tu, quali nuttati
ju passu 'ntra 'stu lettu scunsulatu!
Guardu lu scuru cu l'occhi sbarrati,
pri lu duluri mi sicca lu ciatu.
Li tèmpii mi sbattunu sudati,
lu cori mi lu sentu sdradicatu;
sentu tutti li scrùsci di li strati,
ogni rumuri di lu vicinatu...
Oh, si sapissi, tu, chi eternitati
è un'ura ca ju passu 'ntra 'stu statu!...
Pensu quannu durmèvamu abbrazzati,
pensu a 'ddi notti... e tu ti l'ha' scurdatu!
E pensu, ccu li denti 'nsirragghiati,
c'ora si' 'nvrazza a 'n'autru 'nnamuratu!
Note. – Mi sicca lu ciatu (mi si arresta il respiro) – Scrùsci (rumori) – 'N'autru (un altro).
VII.
Nica, tu fusti babba: mi lassasti
cridennu ca ju tuttu t'avìa datu,
e tuttu chiddu chi tegnu sarvatu
ancora non è tò, e ci l'appizzasti...
Quantu carizzi chi non hai pruvatu!
Quantu piaciri chini di cuntrasti!...
Babba chi si', pirchì m'abbannunasti,
si lu me' saccu 'n'era sbacantatu?
Ju sacciu dari certi vasuneddi,
supra lu coddu, accostu a li capiddi,
chi fannu li carnuzzi stiddi stiddi...
Sacciu 'ncantari sulu ca m'affacciu
dintra l'ucchiuzzi di li beddi... Sacciu...
Ma, Nica!... A cu' talii, ccu 'ss'occhi friddi?!...
Note. – Babba (sciocca) – Sarvatu (in serbo) – Ci l'appizzasti (ce l'hai rimesso, l'hai perduto) – Sbacantatu (vuotato) – Vasuneddi (bacetti) – Coddu (collo) – Fari li carni stiddi stiddi (fare arricciare, accapponar l'epidermide per piacere o per terrore) – Talii (guardi).
VIII.
Sèntimi, ca ti dicu la tò sorti:
Haju un cuteddu ch'è comu un rasolu,
longu e lucenti, ccu la punta forti,
e notti e jornu l'ammolu, l'ammolu...
Ccu 'stu cuteddu t'ha' dari la morti,
ccu stu cuteddu t'ha' fari un cafolu
'mmenzu lu pettu e po' ccu l'ugna storti
t'ha scippari lu cori... e mi cunsolu!
Dintra 'na grutta, arreri setti porti
tegnu un ciaschittu ccu lu vitriolu:
ti l'ha' jttari 'ntra chissi ca porti,
occhi di maga, pupiddi d'azzolu;
t'haju a fari chiù brutta di la morti,
tannu mi tegnu, tannu mi cunsolu!
Note. – Cuteddu (coltello) – Rasolu (rasoio) – L'ammolu (l'arroto) – Cafolu (buco profondo e informe) – Scippari (strappare, svellere) – Arreri (dietro) – Ciaschittu (orciuoletto) – Azzolu (turchino chiuso) – Pupiddi (pupille) – Tannu mi tegnu (allora sarò pago).
IX.
Non ti prïari, cori tradituri,
ca 'sti canzuni non sunnu pri tia;
tu non si' donna ca meriti amuri,
tu fimmina non si' di puisia.
Cantu supra 'na morta, supra un ciuri
c'ora 'ntra la limarra scarfitìa,
e cantu lu so' anticu e gratu oduri,
non mai lu fetu, c'ora fa pri via.
Cantu 'dda Nica scisa di li celi,
ca beni mi vulìa senza minzogna,
e dintra lu pittuzzu avìa lu meli.
Cantu 'dda Nica santa – miatidda! –
A cantari pri tia sentu vriogna
e... non ci cantu, no, cantu pri chidda!
Note. – Non ti prïari (non ti rallegrare, non insuperbire) – Tia (te) – Limarra (limo, fango) – Scarfitìa (infracida) – Fetu (puzza) – Miatidda! (beata lei!) –Vriogna (vergogna).
ONOMASTICU
Ascuta, mamma: –'Ntra 'stu munnu stortu
l'haju passatu a middi, li svinturi,
e a 'st'ura certu ca sarissi mortu
senza li tò ducizzi e li tò curi.
Te' sula, 'ntra li jorna di scunfortu,
m'haju truvatu, amica e cunfissuri,
te' sula ha' statu l'unicu cunortu,
barsamu e 'nguentu pri li me' duluri.
Vucca di santa chi non sa' tradiri,
sciumi d'amuri, ca lu munnu allaja,
oggi, mammuzza, chi ti pozzu diri?
Vogghiu sanari tutti li tò chiaja,
vogghiu fáriti ricca e vogghiu 'siri
lu vastuneddu di la tò vicchiaja!
Note. – Munnu (mondo) – A middi (a mille) – Cunortu (conforto) – Sciumi (fiume) – Allaja (allaga) – Chiaja (piaghe) – 'Siri (essere) – Vastuneddu (bastoncello).
AMURI DI FIMMINA E AMURI DI MATRI
I.
– Mamma, non sacciu cc'haju, stamatina!...
– Gesuzzu!... Chi ti senti, amuri santu?!...
– Mi sentu ca vurrìa sbuttari 'n chiantu,
e 'ntra lu pettu comu na' virrina!
– Figghiuzzu, e comu fazzu?... Vih, chi scantu
ca mi sta' dannu, cori miu, chi spina
ca mi metti!... Ma tu, ccu dd'acquazzina,
com'è c'arsira firriásti tantu?...
Ora, si si' malatu, comu fazzu,
ammenzu 'sta campagna, a la stranìa?
– Mamma, chi dici?... Non è malatia...
mancu ju stissu sacciu chi mi sentu...
vurrìa chiànciri e poi... sugnu cuntentu...
– Vih, Matri Santa, chi niscisti pazzu?
Note. – Sacciu (so) – Vurrìa (vorrei) – Chiantu (pianto) – Virrina (verrina, succhiu) – Fazzu (faccio) – Scantu (paura) – Acquazzina (rugiada) – Arsira (iersera) – Firriasti (girasti) – A la stranìa (lontano dal proprio paese).
II.
– No, mamma bedda, ca non è pazzia...
('Sta cosa ca si' tanta scantulina!...
Ju pinsava a sfuàrimi ccu tia!...)
– E sfoga, sì, ma levami 'sta spina,
non mi tèniri chiù 'ntra 'st'agunia!...
Chi ti successi?...– Sai... 'ntra dda casina
giàlina... arsira, versu a'Virmaria...
jennu a marvizzi... arreri 'na vitrina...
vitti... – Beddamatruzza, òcche briganti?!...
– No!... 'Na picciuttedda ca parìa 'na fata!...
E mi guardò ccu 'mparu d'occhi tanti!...
Stanotti non durmivi... a matinata
scappavi agghiri ddà... – Non c'era!... (Avanti,
'u vidi?... A mia m'aurta, 'ssa risata!)
Note. – Scantulina (che di leggieri ha paura) – Sfuàrimi (sfogarmi) – Casina (villino) – Giàlina (gialla) – Arsira (iersera) – A' Virmaria (l'Avemaria) – Jennu (andando) – Marvìzzi (tordi) – Arreri (dietro) – Vitti (vidi) – Beddamatruzza (Bella Madre Santa; esclamazione di spavento) – Òcche (qualche) – Ccu 'mparu d'occhi tanti (con tanto d'occhi) – Agghiri ddà (verso lì, verso quel luogo) – M'aurta (mi urta).
III.
– Figghiuzzu, ridu pirchì avìa pinsatu
a tanti cosi brutti, amuri miu!...
Ti senti moddu ca si' 'nnamuratu...
Chi t'haju a diri?... Non vurrissi Diu...
– Di chi?... – Ca... di cascàrimi malatu!
– Malatu, sì... Però, siddu la viju,
sugnu sicuru ca ripigghiu ciatu!
Macari lu pitittu mi finìu!...
– Sèntimi, beddu, e poi ti nn'arriordi
di 'sti paroli, pirchì non ti 'ngannu:
Non ci passari chiù, ca ti la scordi!...
– Chi?... Mamma!... – E no... Però t'arraccumannu!...
Mi pari ca vai a ligna senza cordi
e po' patiri quarche disingannu!
Note. – Moddu (molle, moscio) – Non vurrissi Diu (non voglia Iddio) – Cascàrimi (cadermi) – Siddu la viju (se la vedo) – Ciatu (fiato, respiro) – Macari (pure, anche) – Ti nn'arriordi (te ne ricorderai) – T'arraccumannu (ti raccomando).
IV.
– Chi senti diri?... – Chidda àvi dinari,
marcia ccu lu munzù e li cammareri,
e siddu un jornu ti putissi amari,
chi ci apprisenti, tu, ca non pusseri?...
– Mammuzza bedda, chi mi fa' pinsari?...
'Nnunca pirchì mi guarda, di ddà arreri?
– Ca... forsi lu farà pri si spassari,
comu fannu 'ssi genti furasteri...
– No, mamma, tu, accussì mi fa' muriri,
mi mittisti 'na spina 'ntra lu cori.....
'sti cosi brutti non mi l'âvi a diri!...
– Ju ti vurrissi chinu di trisori:
siddu ti parru d'accussì vordiri
ca mi spaventu siddu po' mi mori!
Note. – Chidda (quella, colei) – Lu munzù (il cuoco) – Siddu (se) – Pusseri (possiede) – 'Nnunca (dunque) – Ddà arreri (laddietro) – Pri si spassari (per prendersi spasso) – Non mi l'âvi (non me li dovevi) – Trisori (tesori) – Parru (parlo) – Vordiri (vuol dire.).
V.
– Mamma, ci pensi?... Nn'avevi ragiuni!...
– Accúra, figghiu, non ti scummigghiari!...
– Mi lassau malatu 'ntra 'sta gnuni,
e mancu manna chiù, pri si 'nfurmari!...
–Aspetta, beddu, chiudu 'stu barcuni!...
– Calmati, forsi 'un 'ávi a cu' mannari...
– No, mamajedda, ca non c'è ragiuni;
siddu m'amassi sapissi truvari!...
Amuri passageru, di vinnigna!...
Dicevi beni, tu, santi palori!...
Vinni pri vinnignárisi la vigna,
si vinnignò macari lu me' cori,
lassò li fogghi giàlini e li ligna,
e non ci pensa chiù, cu' mori mori!

Note. – Accúra (sta attento) – Scummigghiari (scoprire) – Lassau (lasciò) – Gnuni (angolo) – Mancu (nemmeno) – Pri si 'nfurmari (per prendere informazioni) – 'Un'ávi (non ha) – Mamajedda (mammina) – Siddu (se) – Vinnigna (vendemmia) – Palori (parole).

NON CRÌDIRI[edit]

NON CRÌDIRI NÈ A DONNI, NÈ A SIRENI

I.
Haju scrittu 'na littra a la me zita,
ccu 'na pinnuzza di 'n'aceddu raru,
la carta è arraccamata ccu la sita
e fu d'argentu, lu me' calamaru.
A manu 'ritta c'è 'na calamita
e 'na palumma ca cerca riparu,
a manu manca un cori e 'na firita
d'unni ci cula sangu, paru paru.
Dintra lu fogghiu ci misi la spica,
pri farlu addivintari abbarsamatu
e, pp'attaccarlu, 'na fittuccia nica.
Pri 'nchiostru lu me' sangu stimpiratu,
e pri suggillu, allocu di muddica,
lu stissu cori miu 'nsanguniatu.

Note. – Littra (lettera) – Zita (fidanzata) – Pinnuzza (piccola penna) – Arraccamata (ricamata) – Sita (seta) – Calamaru (calamaio) – 'Ritta (dritta) – Cula (cola) – Paru paru (a lungo, copiosamente) – Spica (spiga di Francia, erba odorosa notissima) – Abbarsamatu (profumato) – Nica (piccola, breve) – Allocu (invece) – Muddica (mollica di pane – nel popolino si usa incollare lettere con la mollica di pane masticato) – 'Nsanguniatu (insanguinato).

II.[edit]

Pensi quannu si' vecchia chi farai
si ju nun ti vurroggiu beni chiui,
pirchì 'ssa bedda giuvintù chi hai,
comu lu ventu, dici, si nni fui.
Ed ju ti dicu chi nun 'nvecchia mai,
lu cori, e si nn'amamu tutti dui,
vinti o sissanta, quantu nn'hai nn'hai,
anni di 'ncoddu, chi nni 'mporta a nui?
Tu sempri mi darai li to' carizzi,
ed ju pri tia farò cosi di pazzi
fùssiru brunni o janchi li to' trizzi,
fùssiru niri o no li me' mustazzi;
ma... nun li pirdirai 'ssi to' biddizzi,
no, nun ci cridu, mancu si m'ammazzi!

Note. – Vurroggiu (vorrò) – Fui (fugge) – Di 'ncoddu (di sopra, sulle spalle) – Trizzi (treccie) – Brunni (bionde) – Janchi (bianchi) – Mustazzi (baffi).

III.[edit]

Tegnu lu cori miu 'mpintu 'ntra 'nchiovu,
vaju pri spiccicallu e non ci arrivu,
e non ti sacciu diri lu currivu
e lu dispettu granni ca nni provu.
Sugnu sutta la cuva comu all'ovu,
non sugnu mortu e mancu sugnu vivu,
e pri di chiù non sacciu lu mutivu
di 'ssu patiri e 'ssu turmentu novu.
Ti l'haju scrittu e ti lu tornu a scrivu,
e speru ca 'sta vota ti cummovu:
lu me' duluri è troppu pusitivu!...
Si lu to' cori 'un'è vinnicativu,
dammi lu cori miu 'mpintu a 'ssu chiovu,
lèvami, bedda, di 'stu focu vivu!

Note. – 'Mpintu (sospeso) – Chiovu (chiodo) – Vaju (vado) – Spiccicallu (staccarlo) – Sacciu (so) – Sugnu (sono) – 'Un'è (non è) – Vinnicativu (vendicativo) – Focu (fuoco).

IV.[edit]

No, non mi diri ccu 'ssa vucca duci
chi mèttiri mi pozzu l'arma 'mpaci:
lu sai ca su' cchiù duru di la nuci,
vera testa di trunzu nata a Jaci.
Avi tri anni chi ti mettu 'ncruci
pri dirimi di sì e nun ti cumpiaci;
senti, Carmela, sentila 'sta vuci,
abbèntalu 'stu cori, ch'è 'na braci!
Vidi ca ti lu dicu beddu saggiu,
e ccu lu bonu, non mi fari sfreggiu,
pirchì l'amuri miu è assai sarvaggiu!...
Vidi chi ti l'avvisu, sciàtu beddu:
ritirati li ponti, sai, ccu chiddu,
si no finisci a corpa di cuteddu!

Note. – Vucca (bocca) – Duci (dolce) – Pozzu (posso) – Trunzu (torsolo) – Jaci (Acireale, famosa per i cavoli forzuti; enormi, che si producono nel suo territorio. – Si dice testa di trunzu a chi è duro di cervice) – Abbèntalu (calmalo, acquietalo) – Braci (bragia) – Chiddu (colui, quegli) – Corpa (colpi).

V.[edit]

E lu me' cori mancu si nni lagna
si tu mi tratti mali o si' binigna;
si la to' vucca è duci o è maligna,
siddu mi ridi o si mi fai la 'ncagna.
'Stu cori miu sulu ca si spagna,
ca fidirtà nni tia non ci nni alligna;
cu 'stu pinseri addivintai 'na signa,
mi struj la saluti e m'azzaccagna!...
Haj 'ntra la facci du' puma sanghigna,
'na fussitedda ch'è 'na cosa magna –
pari 'na cucchiaredda di castagna
'mmenzu lu pampinitu di la vigna... –
Non mi lassari, bedda me' cumpagna,
e poi... fammi macari la matrigna!
</poiem>
Note. – Fari la 'ncagna (tenere il broncio) – Si spagna (ha paura, teme) – Signa (scimmia. Divintari 'na signa: intisichire) – Struj (strugge) – M'azzaccagna (da azzaccagnari: azzannare, dilaniare) – Puma (pomi) – Sanghigna (sanguigni) – Fussitedda (fossetta) – Cucchiaredda (piccolo cucchiaio. Cucchiaredda di castagna: la castagna vuota che ha la sola buccia e si accoppa, dentro il riccio, sulla castagna piena – pampinìtu (tutti i pampini).
==== VI. ====
<poem>
Vinni di notti e m'abbaiò lu cani,
mentri guardava 'ntra lu to' barcuni!
Li cani – ju dissi – abbajanu a li strani;
dunca è lu signu ca cangiò patruni!
Turnavi ccu sampugni e marranzani,
e ti cantai li soliti canzuni...
Non t'affacciasti, e mancu a lu 'nnumani:
chistu è lu signu ca tu m'abbannuni!
Oh, Diu, ca mancu l'âvi du' simani
ca mi dicevi: – quantu mi vo' beni? –
e m'accupavi ccu li to' vasuni!
Ah, ca sugnu lu re di li babbani!
Non cridiri nè a donni nè a sireni;
ju lu sapeva, e ci cascai appuzzuni!

Note. – Strani (estranei) – Turnavi (tornai) – Lu 'nnumani (l'indomani) – Marranzani (scaccia pensieri) – L'âvi (l'ha; qui è detto nel senso di: sono) – Simani (settimane) – Accuppavi (soffocavi, asfissiavi) – Babbani (sciocchi, baggiani) – Appuzzuni (a capo fitto).

NATALIZIU[edit]

– Mamma, mammuzza, si 'n'avissi a tia,
ju 'ntra 'stu munnu, mi sintissi persu;
ti vogghiu beni chiù di l'Universu,
chiù di la vista e chiù di l'arma mia.
Si lu me' sensu ancora non s'ha' persu,
lu vidi, mamma, è pirchì pensu a tia:
a tia ca si' la megghiu puisia;
e di la puisia lu megghiu versu!
Oggi ricurri ancora la to' festa
ed ju, chi non mi scordu la iurnata,
t'offru l'umili miu, solitu cantu.
Tu dùnami la solita vasata,
e po' fammi durmiri ccu la testa
supra lu pettu to' amurusu e santu!

Note. – L'arma (l'anima) – Sensu (sentimento, ragione) – Persu (perduto) – La megghiu (la migliore) – Scordu (dimentico) – Vasata (baciata, bacio). VANNA L'amuri, certi voti, è cungignatu, comu a du' aceddi di diversi nida: unu vola luntanu, ch'è 'mpinnatu, 'n'autru è senza pinni e non si fida!... Cci crisciunu li pinni 'ntra li cianchi, pensa a la cumpagnedda e l'assicuta; ma già la trova ccu l'aluzzi stanchi e senza li pinni, pirchì fa la muta! Note. – Aceddi (uccelli) – Nida (nidi) – 'Mpinnatu (con le penne) – Crisciunu (crescono) – Cianchi (fianchi) – L'assicuta (l'insegue) – Aluzzi (alucce) – Fa la muta (cambia le penne). I. La luna è china: vui, di lu barcuni, bedda, di longu a longu, la guardati: lu sacciu, 'ntra la luna vui circati l'amanti ca si dunanu vasuni! Passanu l'uri e non vi nn'addunati ch'è notti e chi astutaru li lampiuni, non v'addunati ca misu a 'sta gnuni vi guardu 'ntra l'ucchiuzzi 'nnamurati. Chi siti bedda!... Non vi nni trasiti!... Sugnu pitturi e cca lu muru è chianu: lassativi addipìnciri, a lu scuru. 'Ccussì a la notti, quannu non ci siti, 'sti vasuni ca mannu ccu la manu, ju vi li lassu cca, 'mpinti a lu muru!.... Note. – China (piena) – Barcuni (balcone) – Di longu a longu (lungamente) – Vasuni (baci) – Non vi nn'addunati (non v'accorgete) – Astutaru (spensero) – Misu (messo) – Gnuni (angoletto) – Trasiti (entrate) – Sugnu (sono) – Chianu (piano, liscio) – A lu scuru (al buio) – Siti (siete) – Mannu (mando) – Ccu la (con la) – 'Mpinti (attaccati). II. Sacciu chi 'un vi vuliti maritari, ma chiddu ca non sacciu è lu pirchì... e puru ch'ju putissi 'nduvinari certu non mi dicìssivu: gnursì. Forsi vi cunfunnistivu a scartari, forsi non la truvastivu accussì, comu vi l'avìa fattu immaginari la fantasia, ccu lu... non sacciu chi. Chistu è lu munnu, e vui, comu è ed è, siti megghiu di mia... Vui non truvati cui di lu cori vostru fari re; mentri pri mia li parti su' cangiati: di lu me' cori la rigina c'è, e siti vui, ca mancu mi pinsati! Note. – Sacciu (so) – 'Un (non) – Chiddu (quello) – Dicissivu (direste) – Cunfunnistivu (confondeste) – Scartari (scegliere) – Accussì (così) – Non sacciu chi (non so che) – Chistu (questo) – Comu è ed è (comunque sia) – Mancu (neanche). III. Bedda, si mi criditi, lu me' cori è 'na paranza a largu di lu mari, misa 'n cuntrastu ccu li riuturi.. Nisciu quannu li venti eranu sóri, ma 'ntra lu megghiu di lu navigari si vitti 'mmenzu di li scuntraturi! Lu mari la spugghiò di li só gioi, l'arvuli ci li ruppi tutti dui, persi li rimi e li viluzzi soi, lu so' timuni non guverna chiui!... Sulu ci arresta 'na sarvizza, e poi l'unna la sippillisci... e si nni fui... È la sarvizza di li jorna soi l'àncura di spiranza: e siti vui! Note. – Riuturi (rivolture, tempesta di vento) – Niscíu (sortì) – Sóri (quieti) – Vitti (vide) – Scuntraturi (bufere) – Spugghiò (spogliò) – Gioi (gioie) – Arvuli (alberi) – Persi (perdette) – Viluzzi (vele) – Unna (onda) – Fui (fugge) – Soi (suoi). IV. Vegnu di notti e vegnu scumpagnatu, – sulu cumpagnu lu pinseri miu – pirchì mi scantu di lu vicinatu e di l'amici mi nn'aggilusìu. Oh, 'ssu barcuni to', sempri stangatu!... Oh, 'ssa facciuzza to', ca chiù non viju!... Lu sonnu com'è fattu m'ha scurdatu, la fami e lu pitittu mi finìu!... Tu non t'affacci, e ccu li me' suspiri, ju, di cca sutta, spezzu cantuneri, misu a lu scuru, ccu l'occhi a li viri!.. È la saluti mia 'ntramata a 'n filu: mentri tu dormi e non ti fa vidìri, ju mi nni vaju 'nsuppilu 'nsuppilu!... Note. – Vegnu (vengo) – Scantu (paura) – Mi scantu (temo) – Mi nn'aggilusìu (ne sono geloso) – Stangatu (serrato, chiuso ermeticamente) – Facciuzza (visetto) – Viju (vedo) – Pitittu (appetito) – Cantuneri (cantoni) – A li viri (di vedetta) – 'Ntramata a 'n filu (suscettibilissima) – Nsuppilu 'nsuppilu (lentamente: jrasinni 'nsuppilu: consumarsi lentamente). V. Comu percia la petra la stizzana, 'ccussì lu cori to' sappi pirciari; non fu 'ntra 'n'ura, o un jornu, o 'na simana, e mancu senza chiànciri e pinari. Ma ora ca si' mia, Fata Murgana, 'ddi peni non li vogghiu jastimari: tantu chiù costa la priizza umana, tantu chiù fitta si voli sarvari. Si tu m'ha' datu li biddizzi toi pussedi l'arma e lu curuzzu mei, e si vo' chiù ti pigghi 'nzoccu voi. Ju, ciatu miu, non sugnu di l'ebrei: dammi la manu e ti l'incu di gioi; dammi un vasuni e ti nni dugnu sei!... Note. – Percia (penetra, fora, perfora) – Petra (pietra) – Stizzana (stillicidio) – 'Ccussì (così) – Simana (settimana) – Mancu (neanche) – Chiànciri (piangere) – Jastimare (bestemmiare, imprecare) – Priizza (contento, felicità) – Sarvari (tenere in serbo) – Biddizzi (bellezze) – Curuzzu (il cuore) –'Nzoccu voi (quel che vuoi) – Ciatu miu (sospiro mio) – Sugnu (sono) – Ti l'incu (te la colmo) VI. – Quannu saremu vecchi, amata Vanna, non mi nni darai chiù, vasuni ardenti!... Non cantiremu chiù la Marianna, 'n'avremu chiù capiddi e mancu denti! Ccu lu rusariu a manu, a la capanna, dirai prijeri pri morti e viventi. Semu vicchiuzzi – ti dirò – non 'ncanna chiui, la fila di l'amuri! Senti: Ti nn'arriôrdi chiù di 'ddi jurnati, quannu circâmu tutti 'ddi piliddi pri stari 'nparu d'uri sciarriati? T'arriôrdi lu lustru di li stiddi, quann'eramu 'ntra 'dd'astricu ammucciati e ti vasava l'occhi e li capiddi? Note. – La Marianna (canzone allegra) – Capiddi (capelli) – Prijeri (preci, preghiere) – 'Ncanna (incanna) – Ti nn'arriôrdi (te ne ricordi) – Jurnati (giornate) – Piliddi (scuse, pretesti, peli nell'uovo) – Sciarriati (in collera, imbronciati) – Lu lustru (la luce, il lume) – Stiddi (stelle) – Astrico (terrazzo) – Ammucciati (nascosti). VII. E 'nsemi pinsiremu a lu passatu, a chist'amuri c'ora nni purtamu, a 'sta gran forza ca nn'ha' alliazzatu comu di l'urmu l'èdira a lu ramu! Ju, chi sarò cadenti e senza ciatu, forza non avrò chiù pri dirti: – t'amu! strincennuti li gammi, agginucchiatu, 'ncucciatu forti, comu l'isca a l'amu! E puru... non ci cridu, no, ca mori, l'amuri nostru, ccu la giuvintù! Ju sacciu chi non 'nvecchia mai lu cori!... Dimmi, Vannuzza, chi nni pensi, tu? Ju cridu chi anchi vecchi, ccu crianza, l'avemu a fari, quarche stravaganza!... Note. – Allazzatu (allacciato) – Urmu (olmo) – Senza ciatu (senz'anima, senza forza) – Agginucchiatu (ginocchioni) – 'Ncucchiatu (ingangherato, appiccicato, avviticchiato) – Isca (esca) – Sacciu (so). VIII. Ti nn'arriordi chiù, cori tirannu? Ju ti diceva: – Si mi lassi mori di li me' manu! – E tu: – Sidd'ju ti 'ngannu, cca c'è 'n cuteddu; scàssimi lu cori! E 'ntantu ancora àvi a passari un annu e mi tradisti!... Beddi to' paroli!... Sicuru, mi tradisti, e pri chiù dannu mi fai tanti sdilleggi e scattacori! Lu to' cuteddu, lucitu, ammulatu, lu tegnu dintra lu gileccu novu, untatu d'agghiu e di cicuta a friddu; puru lu cori non ti l'ha' scassatu... e sai pirchì?... Mi scantu ca ci trovu comu 'ntra 'n quatru, la 'mmagini d'iddu! Note. – Lassi (lasci) – Scàssimi (spaccami, squarciami) – Avi a (deve) – Sdilleggi (dileggi, disprezzi) – Scattacori (dispetti, astiosità) – Ammulatu (arrotato, affilato) – Agghiu (aglio) – Mi scantu (temo) – Iddu (lui, quegli). IX. Malidittu lu jornu e lu mumentu quannu ti canuscii, curazzu 'ngratu; megghiu c'avissi mortu scafazzatu, senza cunfortu e senza sacramentu! Cu' mi lu fici fari, scialaratu! Ora, poviru mia, non haju abbentu, pinsannu sempri a lu to' tradimentu e a 'ss'omu tristu ca ti sta d'allatu! Ma senti, tanta fidi tegnu a Diu chi 'sta sudisfazioni mi l'hai' a dari: Non è la morti to', ca ju disìu, ma lu rimorsu, ed ju t'ha' a disprizzari, mentri chianci lu mortu amuri miu... Pri oggi chianciu ju... non c'è chi fari! Note. – Quannu ti canuscii (quando ti conobbi) – Curazzu (coraccio) – Scafazzatu (scofacciato) – Scialariatu (scellerato) – Poviru mia (povero me) – Abbentu (riposo, calma, requie). X. Ajeri, Giuvannina, si non sbagghiu, doppu tant'anni ca non t'arrisbigghiu, chiancènnuti d'amuri comu un nigghiu e non ti smovu chiù 'ddu gran guadagghiu, ti vitti, 'ntra la villa, ccu to' figghiu, e t'ammucciasti arreri lu vintagghiu, – mentri ca ti passava quasi attagghiu – pri t'asciucari lu vagnatu gigghiu. È inutili, Giuvanna, non ci 'ngagghiu: ccu 'ssi 'mmizzigghi, chiù, non mi cattigghiu!... Dimmi la virità: fu sucu d'agghiu, o fu rapè 'ntra l'occhì?... Ju non ni pigghiu!... Senti: chi scafazzasti òcche scravagghiu o fu lu chiantu di lu cuccutrigghiu? Note.– – Sbagghiu (sbaglio) – Arrisbigghiu (sveglio) – Chiancènnuti (piangendoti) – Nigghiu (nibbio) – Guadagghiu (sbadiglio) – Fìgghiu (figlio) – T'ammucciasti (ti celasti) – Vintagghiu (ventaglio) – Attagghiu (vicino, accosto) – Pri l'asciucari (per asciugarti) – Non ci 'ngagghiu (non ci cado, non mi faccio uccellare) – 'Mmizzigghi (moine) – Cattigghiu (solletico) – Sucu (succo) – Agghiu (aglio; il succo d'aglio agli occhi, fa lacrimare – lo stesso il rapè, sorta di tabacco da naso, nero) – Pigghiu (piglio) – Scafazzasti (scofacciasti) – Ocche (qualche) – Scravagghiu (scarafaggio: scafazzari un scravagghiu o bratta, significa: minghionare, prendere per il bavero, dare a intendere una cosa per l'altra) – Cuccutrigghiu (coccodrillo). A 'NA PRIMA ATTRICI E chi m'importa siddu vui fingiti supra la scena li parti amurusi, li spasimi, li chianti e li fucusi sensi ca 'nternamenti non sintiti? Tutti 'ssi parti tènniri e 'ngannusi ccu tanta valintizza li faciti ca scippati li lagrimi, criditi, signura di l'ucchiuzzi maliziusi! Oggi tuttu è fintizza e fa li vici di qualunchi virtù lu 'ngannu umanu... Fingiti beni... ed ju battu li manu! Ju, chi 'un cridennu chiù a li donni amanti, cercu cu' megghiu fingi, 'ntra li tanti, ju, 'ngannatu di vui... sarìa filici! Note. – Tènniri (tenere) – 'Ngannusi (ingannatrici) – Valintizza (valentia) – Faciti (fate) – Scippati (strappate) – Fintizza (finzione) – Vici (veci) – Cridennu (credendo). NON È LU DARI CA STRUJ E CUNSUMA Arsira, ccu lu lustru di la luna, pigghiai ppi la trazzera di la chiana; pri strata vitti càrrichi li pruna e càrrica 'na ficu mulinciana. Lu cori mi facìa 'nnicchi pri una, s'affaccia 'na picciotta e dici: acchiana, e ccu l'ajutu di 'ssa me' patruna lestu mi nni scippai menza duzzana. 'Nchianavi leggiu... ma a la fini, 'nsuma; a lu scinniri, ci sciancai 'na rama, d'unni lu latti, ci niscìu, e la scuma!... – Ahi! – dissi, la picciotta – comu abbrama! «Non è lu dari ca struj e cunsuma, «ma lu perdìri l'oggettu chi s'ama!» – Note. – Arsira (ieri sera) – Lu lustru (il lume) – Pigghiai (presi) – Trazzera (sentiero di campagna) – Chiana (la Piana di Catania) – Vitti (vidi) – Pruna (susini) – Ficu mulinciana (fico che produce i fichi neri, a forma di melenzana) – Fari lu cori 'nnicchi (aver forte desio) – Picciotta (giovinotta) – Acchiana (monta, vieni su) – Patruna (padrona) – Scippai (colsi) – Menza duzzana (mezza dozzina) – 'Nchianavi leggiu (montai con leggerezza, leggero) – 'Nsuma (insomma) – Scinniri (scendere) – Sciancai (scollai, ruppi) – 'Na rama (un ramo) – Niscìu (uscì) – Scuma (schiuma, linfa) – Abbrama (spasima) – Struj (strugge). CI PINSATI CHIUI? Cridiri divu, dunca, a l'occhi mei? Chidda chi vitti ajeri, fui e sfui, umbra non era, eravu propriu vui, vui, ccu 'ss' ucchiuzzi ca su du' camei? Quant'anni su' passati?... Cincu... sei?... Cu' si ricorda!... Ci pinsati chiui? Lu tempu è priscialoru, e passa, e fui!... Comu passaru li vint'anni mei! Ci pinsati, ddà, attagghiu all'Agnusdei... Vui bedda tantu e virtuusa assai... Vi pigghiavi li manu tuttu dui, dintra l'occhi vi misi l'occhi mei, d'accussì 'ntrignu ca v'ammaraggiai... E doppu... doppu, ci pinsati chiui? Note. – Dunca (dunque) – Ajeri (ieri) – Fui e sfui (di sfuggita) – Priscialoru (frettoloso) – 'Ntrignu (fitto, intenso) – Ammaraggiai (sconcertai).

CUNFIDENZI[edit]

I.
Picciotti, mi vuliti cunsigghiari?
Amai 'na giuvinotta bedda assai;
ma tantu pr'idda fu lu me' pinari
ca un jornu fici l'omu e la lassai.
Sì, la lassai... e pri sfantasiari
mi misi ccu la prima ca 'ncuntrai;
mentr'idda – la superba! – misi a fari:
– Ah, menu mali; armenu arrifriscai! –
Ma doppu quarche tempu, amici cari,
quannu avia dittu: – Sci, mi la scurdai! –
la giuvinotta mi mannò a chiamari!...
Chi fici? Trugghiu trugghiu, ci turnai!
Pri gilusia mi riturnò ad amari...
Oh, brutta malatia, quantu nni fai!

Note. – Picciotti (giovanotti) – Pr'idda (per lei) – Fici l'omu (feci la persona seria, lo scaltro, il dignitoso) – Sfantasiari (divagarmi) – Arrifriscai (da rifriscu: refrigerio, sollievo) – Scì (esclamazione di gaudio) – Trugghiu trugghiu (tondo tondo).

II.[edit]

'N mumentu, ca ju ancora 'n'ha' finutu
lu fattu ca vi cuntu è chiù 'ntricatu:
doppu tri jorna ca cci aveva jutu
e mi sinteva l'omu chiù bïatu,
mi parra 'n'acidduzzu, ascutu, ascutu:
la 'nfami aveva 'n'autru 'nnamuratu!
Mi mettu a li viditti, zittu e mutu,
e... l'acidduzzu non m'avia 'ngannatu!
Chistu è lu fattu, picciutteddi mei,
chistu è lu fattu, ca nni passa a nui!
Mi sentu persu 'ntra li farisei;
pricchì, addimannu ju, addimannu a vui:
chista pò amari, pri li santi Dei,
cuntimpuraniamenti a tutti dui?

Note. – Finutu (finito) – Ci aveva jutu (v'ero andato) – Acidduzzu (uccellino) – Ascutu (ascolto) – A li viditti (di vedetta, spiando). III. Siddu cci dicu: – 'Nfami, m'ha' tradutu, canusciu lu to' novu 'nnamuratu!... m'afferra spasimannu e poi, strinciutu a lu so' pettu, mi dici: – Si' 'ngratu! A 'ss'omu vili ca t'ha aggilusutu, l'amu chiù picca di l'ogghiu abbuccatu; tu sulu si' lu gigghiu miu ciurutu, tu sulu si l'amanti miu aduratu! E ccu dda vucca sò, duci, ammilata, mi duna certi scocchi di vasuni ca lássanu la testa scuncirtata... E pri 'na frasi ca ci dicu sgrata, capaci ca vo' chianci 'ntra 'na gnuni tuttu lu jornu e tutta la nuttata... Note. – Strinciutu (retto) – Aggilusutu (ingelosito) – Amari quantu l'ogghiu abbuccatu (meno di nulla. – In Sicilia c'è il pregiudizio che l'olio versato porti disgrazia e quindi, si detesta) – Gigghiu (giglio) – Ciurutu (fiorito) – Ammilata (di miele) – Scocchi (dicesi di frutta, fogli, fiori, quando sono in molti, attaccati allo stesso ramoscello). IV. 'Ntantu, vutannu fogghiu, ju sacciu, amici, ca li stissi paroli spasimanti, li stissi cosi duci idda li dici, ccu 'dda stissa vuccuzza, all'autru amanti. E sacciu puru ca lu fa filici ccu li stissi vasuni, e, 'ntra li tanti, avanti d'iddu a mia mi malidici, mi chiama 'nfami, fausu e briganti... Ccu tutti 'sti cusazzi laidi e brutti ju l'amu sempri chiui, e comu fazzu!?... Picciotti, amici mei, vi preju a tutti, datimi ajutu, 'nnunca nèsciu pazzu! L'arma e lu cori l'haju pri sempri rutti, dicitimi: n'è megghiu ca l'ammazzu? Note. – Vutannu fogghiu (voltando foglio) – Fausu (falso) – Nèsciu (esco) – Megghiu (meglio). V. – Ma chi, ma chi! Lu sensu tò malatu ti fa parrari comu l'animali; siddu l'ammazzi väi carzaratu, la suciità ti chiama omu brutali. La liggi rèula tuttu, 'ntra lu Statu: cci su' curti civili e criminali; sulu pri chidda, ca t'ha 'ntussicatu, non ci su' liggi e mancu tribunali. Di cui la curpa, si nun hai pinsatu zocch'è la donna all'epuca attuali? Di cui la curpa, siddu si' malatu? Ora chi a costi to' ti l'ha 'mparatu, fuj 'ssu focu, ca ci appizzi l'ali: puntu e da capu, e zoccu ha' statu ha' statu. Note. – Carzaratu (carcerato) – Réula (regola) – 'Ntussicatu (attossicato) – Zocch'è (cos'è) – A costi to' (a tue spese) – Fui (fuggi) – Appizzi (rimetti, perdi) – Zoccu (quello).

VI.[edit]

– Ma dunca, li picciotti 'nnamurati?...
– Fimmini antichi, morti e vurricati!...
– Li regni di l'amuri dicantati?...
– Favuli di pueti stralunati!...
– E la sincirità... e la fidirtati?...
– Paroli chi si leggiunu stampati!...
– Giustizia, virtù, muralitati?...
– Custumi di 'ddi tempi, disusati!...
– Ma allura, 'ntra sti tempi di vriogna,
chi cosa resta, di lu munnu anticu?
– Lu 'ngannu, la pirfidia e la minzogna!
– E s'ju non mi putissi cunurtari
ccu 'stu munnazzu tristu? – Allura, amicu,
megghiu ti 'nfurchi, o ti vo' jetti a mari!

Note. – Dunca (dunque) – Vurricati (seppellite) – Fidirtati (fedeltà) – Muralitati (moralità) – Vriogna (vergogna) – Cunurtari (confortare, rassegnare) – Jetti (butti).

LA MEGGHIU AMANTI MIA[edit]

Mamma, 'stu cori miu lazzariatu
pri 'nganni e tradimenti e pri scunforti,
'st'amaru e affrittu cori, cunsacratu
lu vogghiu sulu a Tia, finu a la morti.
Chiù di 'na bedda mi l'ha fracassatu
a corpa di cuteddu, forti forti,
ora l'affidu a Tia, pirch'è malatu,
pirchì a Tia sula premi la me' sorti.
A Tia, ca si' la megghiu amanti mia,
la vera amanti, china di ducizzi,
senza capricci, tutta puisia;
a Tia, ca non mi vinni li carizzi,
ca m'ami pri daveru, Mamma, a Tia,
ca si' custanti e chi non hai fintizzi!

Note. – Megghiu (migliore) – Lazzariatu (dilaniato) – China (piena) – Ducizzi (dolcezze) – Vinni (vendi) – Fintizzi (finzioni). a Cesare Pascarella

'A TISTIMUNIANZA[edit]

Dramma in otto sonetti, nella parlata catanese

I.[edit]

– 'Ccillenza, ora cci dicu: – 'Dda matina
mi truvàva a passari agghìri ddani,
quannu 'ntisi 'na vuci sularina,
e doppu un 'fui–fui di cristiani.
M'avvicinai e vitti a 'na vintina,
e forsi chiù, di mastri e di viddani,
attàgghiu 'u puzzu 'i Santa Catarina,
unn'è a carrittaria di Facci 'i cani.
Vosi appuràri e a Minicu Cipudda,
chiddu ca 'u sannu sèntiri lu Chiuzzu,
cci addimannai : – Chi è, tutta 'sta fudda?
Dici: – Casànza c' 'a tradìu Niluzzu
Sautampizzu, 'a figghia 'i donna Tudda,
stanotti, s'ha jttatu dintra 'u puzzu!

Note. – 'Ccillenza (eccellenza. – L'interlocutore è un marinajo che è stato l'eroe del dramma e, interrogato dal presidente delle Assisi fa la sua deposizione) – Cci dicu (le dirò) – Agghìri ddani (verso quel sito) – 'Na vuci sularina (una voce alta nel silenzio) – Fui-fui (fuggi fuggi) – Vitti (vidi) – Mastri (maestri) – Viddani (contadini) – Attàgghiu (accanto) – Unn'è (dove trovasi) – Facci 'i cani (faccia da cane – soprannome del fondacaio) – 'U sannu sèntiri (lo indicano col nome di) – Fudda (folla) – Casànza (a causa, per motivo) – C' 'a tradíu (che la tradì, l'abbandonò) – Niluzzu (diminuitivo di Emanuele) – Sautampizzu (Soprannome del medesimo) – Tudda (diminuitivo di Agata) – S'ha jttatu (s'è gittata).

II.[edit]

'A matri, svinturata, era 'mpazzuta;
s'avia scippàtu, spènziri, capiddi,
pinnenti, aricchi, facci e 'mmenzu a chiddi
chiantàva pugna comu 'na sbannuta!
Ogni tantu, vidennu carusiddi,
'i tastïava tutti, muta muta,
po' jttava 'na schìgghia, accussì acuta
ca si puteva sèntiri d' 'i stiddi;
– 'Nfami, cu quali cori la 'ngannasti!? –
Diceva: – Figghia!... unni si', sciatuzzu
di l'arma mia; com'è ca mi lassasti!? –
'N'aveva abbèntu, nun truvava carma,
si vuleva jttari dintra 'u puzzu
macari idda... nni scippava l'arma!...

Note. – 'A matri (la madre) – Impazzuta (impazzita) – Scippàtu (da scippari: svellere, strappare con violenza, stracciare) – Spènziri (sorta di vestimento con maniche, che cuopre il busto) – Pinnenti (orecchini) – Chiddi (quelli) – Chiantava (menava) – Sbannuta (sbandita, che è in bando; dicesi comunemente anche dei forsennati) – Carusiddi (ragazzine) – 'I tastïàva (le tastava, le palpeggiava) – Jttava 'na schigghia (lanciava un grido) – Stiddi (stelle) – Sciatuzzu di l'arma mia (sospiro dell'anima mia) – Abbèntu (quiete, conforto) – Macari idda (anch'essa) – Nni scippava l'arma (ci strappava l'anima).

III.[edit]

Currèru tanti sbirri e un diljatu,
'ntisiru 'u fattu, e scrissiru 'i virbala,
purtaru 'n ganciu, 'n capu 'ncatramatu,
po' dici: – vinti liri a cu' cci cala!...
Cu' s'avia a fari avanti, svinturatu!...
Mancu si cci facevanu 'na scala!...
'U puzzu senza 'siri esageratu,
è centu parmi; a cuda di cicala!...
Nun cci rispusi nuddu: ju, 'nfilici
di mia, sudd'era 'mpagghia, nun sciatava
mancu pri tuttu l'oru ca Diu fici!...
Ma a me' famigghia nun manciava chiù,
ju avìa tri misi ca non travagghiava...
pri cui, mi fici 'a cruci e dissi: – ju!...

Note. – Currèru (accorsero) – Sbirri (questurini) – 'Ntisiru (intesero) – Virbala (verbali) – 'N capu 'ncatramatu (una corda incatramata) – Cu' (chi) – Mancu (neanche, nemmeno) – 'Siri (essere) – A cuda di cicala (ad imbuto) – Nuddu (nessuno) – Sudd'era (se ero) – 'Mpagghia: essiri 'mpagghia (aver soldi in tasca, essere sicuro del domani) – Non sciatava (non muovevo labbro, non dicevo verbo) – Mi fici 'a cruci (mi segnai, il popolano di Sicilia si segna quando si accinge non solo ad un lavoro pericoloso, ma al lavoro in genere, nonchè quando si siede al desco e spesso prima di bere un bicchier di vino). IV Mi 'mbracaru cu 'n pezzu di cumannu liatu a 'menzu ciancu e 'nt' 'e cavigghi. Dicu: – signuri mei, m'arraccumannu, ca lassu 'mmenzu 'a strada a quattru figghi! – Avanti c'arrivai ci vosi un annu!... 'U cori mi pireva, sia pp' 'i schigghi di donna Tudda, sia pirchì, muddannu, m'avissi fattu pitigghi pitigghi!... Basta, 'ccillenza, fici comu a chiddu, dissi: – curaggiu! – e m' abbuddai, l'affrittu di mia, cu 'ddu gran jelu e 'ddu gran friddu... I denti mi sbattevanu a marteddu, e 'u scuru, ddani era accussì fittu ca si putìa fiddari cc' 'u cuteddu!... Note. – Mi 'mbracaru (da imbracare, cingere con braca) – Cumannu (comando – termine marinaresco, per indicare della corda sottile e catramata) – Cavigghi (caviglie) – 'Mmenzu 'a strata (sul lastrico) – Ci vosi (ci volle) – 'U cori mi pireva (il cuore mi si rimpiccioliva) – Schigghi (grida acutissime) – Muddannu (mollando) – Pitigghi pitigghi (a pezzetti, malmenato, acciaccato, – corruzione di poltiglia) – Fici comu a chiddu (espressivo idiotismo che ha il significato di: feci di necessità virtù) – M'abbuddai (m'immersi) – Jelu (gelo) – Scuru (buio) – Fiddari (fendere, affettare). V. Mi scìsiru 'na torcia e a 'ddu chiariu, cu corda e gànciu accuminzài a piscari... Ma chi, 'ccillenza, nun m'arrinisciu... era allippàta e nun putia assumari... Stesi cchiù di menz'ura!... 'Pp'accurzari, finalimmenti, comu vosi Diu; fici corpu 'ntra 'n ciancu, e accumparìu... di 'na manera ca facìa scantari!... Unchia comu 'na buffa, anniricata, 'i vrazza rutti, 'a testa fracassata, i labbra virdi comu du' sangeli... 'Ntr' 'o pettu avia 'n cafòlu; l'adurino ccu' 'u so' ritrattu, ca cci desi Neli, cci avia azziccatu comu un timpirinu! Note. – Mi scìsiru (mi scesero, mi calarono) – Chiarìu (chiarore) – Accuminzài (cominciai) – Nun m'arriniscìu (non mi riuscì) – Allippàta (impantanata: al di sotto del muschio e del limo del fondo) – Assumari (venire a galla) – Stesi (stiedi) – 'Pp'accurzari (per abbreviare) – Fici corpu (feci colpo) – Accumparìu (comparve) – Facìa scantari (metteva paura) – Unchia comu 'na buffa (gonfia come un rospo) – Vrazza (braccia) – Sangeli (sanguinacci) – Cafòlu o grafocchiu (buco, apertura fonda e informe) – Ca cci desi (che le diede) – Neli (diminuitivo di Emanuele) – Ci avìa azziccàto (le si era conficcato).

VI.[edit]

'A desi vôta 'n pezzu di barusa
e fici 'nsinga, supra, di jsari;
e mi tinía 'nt' 'e spichi e 'nt' 'e catusa
pri canziàlla e nun farla attruzzari.
Quarchi du' canni prima d'arrivari,
'ntisi 'na vuci d'omu lamintusa,
e vitti a Neli... ca chiancia macari,
ccu ogni stizza chi facia purtusa!...
Mi pensu c'avia 'ntisu 'dda svintura,
si nni pintìu, cci nni parsi forti,
e cursi pri vidilla, crïatura!...
Quann'è c' 'a vitti, poi, sbuttò a sugghiuzzu...
e s'avia misu, pri so' mala sorti,
sùpira 'u coddu propria d' 'u puzzu.

Note. – 'A desi vôta (l'ho legata) – Barusa (termine marinaresco per indicare una gassa o maniglia di corda) – 'Nsinga (segnale, segno) – Jsari (alzare, tirar su) – Catusa (cannelle, doccioni) – Canziàlla (scansarla) – Attruzzari (urtare) – Chiancìa (piangeva) – Stizza (stilla) – Purtusa (buchi) – Mi pensu (suppongo) – Cci nni parsi forti (fu preso dal rimorso) – Criatura (creatura: ha il significato pietoso di: sventurata) – Sbuttò a sugghiuzzu (sbottò in singhiozzi) – S'avìa misu (s'era messo, o posto) – Sùpira 'u coddu (sul collo). VII. Donna Tudda pareva cunurtata, s'avia appujàtu all'orru, muta muta, comu 'na babba, tutta 'nzalanuta, guardannu 'a figghia so', lazzariata... Quannu 'ntutt'una, mentri era arrivata o' lustru, e stava pr'essiri strugghiuta, parrannu cu don Neli, dici: – ascuta, Neli, ca t'àju a fari 'na 'mmasciata. Chiddu si vota, di sutta 'u fadali, idda, nesci 'n'augghia 'i matarazzu e chianta 'n corpu ca mancu un pugnali!... 'U cori ci 'u pirciò 'rittu filatu!... – Te', ca ti scannu ju – dicì – 'nfamazzu!... Figghiuzza santa, t'áju minnicatu!!... Note. – Cunurtata (confortata, calma) – Appujàtu (appoggiato) – Babba (sciocca, stupida) – 'Nzalanuta (stordita, ingrullita) – Lazzariata (martoriata; dal Lazzaro della Scrittura) – 'Ntutt'una (tutt'uno, tutto a un tratto) – O' lustru (alla luce) – Strugghiuta (slegata) – T'haju a fari (debbo farti) – 'Na 'mmasciata (un'imbasciata, una confidenza) – Si vota (si volta) – Fadali (grembiale) – Augghia (ago, ferro) – Matarazzu (materasso) – Chianta (mena, assesta) – Ci 'u pirciò (glielo bucò, attraversandoglielo parte a parte) – 'Nfamazzu (infame) – Minnicatu (vendicato).

VIII.[edit]

'U fattu avìa successu accussì prestu
chi ancora nun si nn'âvanu addunatu;
ma ccu 'dd'augghia a manu, lestu lestu,
idda s'apprisintàu 'nt' 'o diljatu.
Dici: – arristati a mia!...mancu mi vestu...
s'ha' a vidiri, 'stu sangu scialaratu!
 E mentri 'a dichiaravanu in arrestu,
don Neli, ca 'un' avia pipitiàtu,
si isò tisu tisu... era 'n pileri...
jancu comu la carta, stracanciatu...
jttàu sangu, e po' abbuccò 'nn'arreri!...
E tempu ca cadìa 'ncoddu a nuâtri,
a donna Tudda, cu 'n filu di sciatu,
ci dissi: – tanti 'razii... 'gnura matri!

Note. – Avìa successo (era accaduto) – Nun sinn'âvanu addunatu (non se n'erano accorti) – Mancu mi vestu (nemmeno mi cambio d'abito) – S'ha' a vidiri (deve apparire, deve vederlo) – Scialaratu (scellerato) – 'Un' avìa pipitiàtu (non aveva detto ci; non aveva profferito verbo) – Tisu tisu (dritto) – Pileri (colonna, dicesi degli uomini dritti e ajtanti) – Jancu (bianco) – Jttàu (gittò) – Abbuccò (si rovesciò) – 'Nn'arreri (indietro) – 'Ncoddu (sopra) – Nuâtri (nojaltri, noi) – Ccu 'n filu di sciatu (con un fil di voce, quasi con un sospiro) – 'Gnura matri (signora madre). A me' patri (ca si nni 'ntenni!)⳿