Canti fanciulleschi

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
Canti fanciulleschi  (1905) 
by Antonio Ive

da Canti popolari istriani

CANTI FANCIULLESCHI

l.

SIUR MARTEÌN.


Siur Marteìn xì andà in sufeìta,
A truvà la su’ nuvetssa.
La su’ nuvetssa nun ghe giera,
Siur Martetn xì zet per tiera.
E1 xì ruto oùna culata,
E1 xì misso un bulitetn,
Puverito Siur Marteìn.

Altre varianti:

a) Siur Marteìn xì andà in sufeìta,
A truvà la su’ nuveissa,
Per gudir quìi biel piacir.

b) Siur Marteìn xì andà su’ i cupi,
A truvà i viri ruti;
Viri ruti nun de giera,
Siur Marteìn xì zeì per tiera.
Cupi, tegole. Viri, vetri.

Cfr. Bbrnoni, Punt. Vili, pag. 10.



2 .

SIURA MARE GRANDA.


Siura mare granda,
Cunprime un s’ciupiteìn ;
ChT volgio andare in Franza,
A massà quii usileìn.
Doùta là nuoto el canta ;
Nun puosso pioùn durmei.
Canta de gaio,
Risponde de capon;
Salta la viecia,
De bara Simon.
Duve xì ’sta viecia ?

El fogo Può brusada.
Duve xì ’stu fogo?
L’aqua Può destudà.
Duve xi ’sta aqua?
I luvi l’uò bivoùda.

Duve xì ’sti luvi?
In cal de la nio.
Duve xì ’sta nio?
El sul l’uò desculada.
Duve xì ’stu sul?
In canbera del Signur.

Var. v . 10. De bara Salamon. (

Destuda , quasi attutire, spegnere, smorzare.
sculada , liquefatta, sciolta.

Cfr. Bernoni, Punt. Vili, pag. 8.


3.

PATER NUOSTRO PICINEIN.


Pater n nostro, picineìn,
Ch’el se liva de miteln ;
E1 fa la pinitenza,
Marco fideli,
Puorta li ciave,
Del paradelso avierto.

Cuossa xì là dentro?
Oùna culonba bianca.
Cuossa gala in buca?
Fogo benedito.

Gbe xì cascà oùna giussa,
Sun quila piana russa.
Piana russa uò s’ ciupà,
Doùto el mondo iluminà.
Uò iluminà l’anema meta,
Doùti i anzuli in cunpaneta.

Cfr. la var. ven., edita dal Bernoni, Punt. VII,
pag. 14.


4.

PATER NUOSTRO CUD’ IN CIELI.


Pater nuostro cud’ in gieli,
Daghe del pan a’ miei fradieli
Nu' ghe ne dà a me nuona,
Che la xl oùna trelsta duona.


Che la magna i pumi mosti,
E la salva i ruseguoti.
La li vendo zuta el Patassio,
Se delelbera nus a malo.

Cfr. il Pater noster glorioso, marchigiano nel
voi. IV, pag. 289 di q. Raccolta.


5.

IN NOMINE PATRI.


In nomine Patri,
Pan de scarlati.
Farelna frisca,
Pan de tndisca.


6 .

NUONA BISNUONA.


Nuona, bisnuona
I anzuli ve sona,
I prieti ve canta,
El Signur cu’ l’aqua santa.
Oùna man de noro,
Oùna man de arzento;
Duman sarà biel tenpo.
Biel tenpo pàsserà,
La Maduona vignerà.


La vignerà del canpo.
La pnrterà un biel santo.
La purteruò oùna biela candalita,
Veìva, velva la maduona benedita!

Cfr. Bbrnoni, Pont. Vili, pag. 14.


7.

E UN E DUI E TRI.


E oùn e dui e tri!
E Papa nu’ xi ri,
E ri nu’ xl Papa;
E pan nu’ xl fugassa,
E fugassa nu’ xi pan,
E ancui nu’ xl duman;
E duman nu’ xl ancui,
E tretpe nu’ xl bui;
E bui nu’ xl treipe.
Bave nu’ xl radetse;
Rad else nu’ xl rave,
Barca nu’ xi nave;
Nave nu’ xl barca,
Zuocolo nu’ xl scarpa;
Scarpa nu’ xl zuocolo,
Oùna rasa nu’ xl oùn buocolo;
Oùn buocolo nu’ xl oùna rusa,

Oùna castagna nu’ xl oùna nusa; '
Oùna nuse nu’ xi oùna castagna.

Cfr. per canti congeneri la variante di Palena,
edita da Casotti ed Imbriani di q. Raccolta, v. Ili,
pag. 189, particolarmente quella di Napoli, citata
in nota, e Bbrnoni, Punt. XII, pag. 8.

 .

BASTA CHE BASTA.


Basta, che basta,
Che ingramiando la pasta,
E1 pan se rafetna.
A razonzi la fareìna,
Lu pan crisse.
A freizere lu pisse,
L’uojo se cunsoùma.
A cunà’ la coùna,

E1 poùto nana.

A zel xura la scala,
E turnà abasso.
A slungando el balego,

Se va avanti.
A meterse li guanti,
Se copre la man.

BalegOy passo.

N.B. — Questa canzone, come la precedente, si
prolunga all’infinito, improvvisando finché durano i
polmoni. _


9 .

»

SANTA BARBARA, SAN SIMON.


Santa Barbara e San Simon,
Liberinde de ’stu ton;

De ’stu ton, de ’sta salta,
Santa Barbara benedita !

Confr. Bernoni, Punt. XII, pag. 13.


10 .

SIURA MARE L’È UN BIEL MERCÀ.


Siura mare l’è un biel mercà, — cunprimene oùno,
Cumprìme un biel galito, — la mela speranza.
E1 galito chichirichi,

Livete, biela, che priesto fa del.

Siura mare, l’è un biel mercà,— cunprimene oùno,
Cunprìme una galinita, — la mela speranza.

La galinita cucudè,

E1 galito chichirichi ,

Livite, biela, che priesto fa del.

Siura mare, l’è un biel mercà,—cunprimene oùno,
Cunprìme un biel dindiuoto, — la mela speranza.
E1 dindiuoto fa giù giù,

La galinita cucudè,

E1 galito chichirichi,

Livete, biela, che priesto fa del.

Siura mare, l*è un biel mercà, — cunprimene oùno,
Cunprìme un biel gatoùsso, — la me’ speranza.
E1 gatoùsso fa gnào gnào,

E1 dindiuoto fa giù giù,
La galinita cucudè,
E1 galito chichirichi,
Livete, biela, che priesto fa del.

E così via, si prendono gli animali e se ne ri¬
produce il suono fino all’infinito. Confr. Bernoni,
Pont. XII, pag. 6.



11 .

E CARA FEJA TI GÀ I LABRI RUSSI.


— E cara feja, ti gà i labri nigri? —
— Caro siur pare, ’iè magnà li mure : —
— E cara feia, insignente el muraro? —
— Caro siur pare, oùn omo l’uò tajà —
— E cara feìa, insignente quii omo? —
— Caro siur pare, quii omo xì muorto.—
— E cara feia, insigneme la fuossa? —
— Caro siur pare, la nìo l’uò cuvierta. —

— E cara feìa, insigneme la nìo, —
— Caro siur pare, el sul l’uò desculada.—

— E cara feìa, insigneme lu sule, —

—E Misser pare, quii omo gira el melo Amure.