Centona/Curigghiara

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search

CURTIGGHIARA *[edit]

  • Donnacole che abitano in “curtigghia” – chiassuoli – e sono per natura verbose, volgari, attaccalite.

A 'NFRUENZA – E chi sacciu, cummari Pruvirenza!... Ju sempri dicu, 'ntra la me' 'gnuranza, ca siddu non facemu pinitenza muremu tutti, nobili e mastranza!... L'èbbichi su' canciati!... La 'mprudenza di l'omu è tali ca non c'è spiranza di sarvarini l'arma e la cuscenza... E paradisu nuddu, chiù nn'accanza! A 'dd'èbbica chi c'era 'sta 'nfruenza, e chi c'era – parrannu ccu crianza – 'stu corpu sempri sciotu, 'n pirmanenza? Chista è manu di Diu ca non si scanza!... E vui, bellu, parrannu 'n cunfidenza, macari l'âti fattu, ôcche mancanza!... Note. – 'A nfruenza (l'influenza) – Chi sacciu (che so) – Siddu (se) – L'èbbichi (le epoche, i tempi) – Nuddu (nessuno) – Accanza (da accanzari: ottenere conseguire) – Sciotu (sciolto) – Ãti (avete) – Õcche (qualche). PIGGHIA AVANTI CA SPUNTI PRIMA – Cummari, m'âti a fari un piaciri!... – (Vih, ch'è fucusa!) Chi vi divu fari? – A vostru figghiu Janu, ci âti a diri ca d' 'a me' strata, chiù, non ci ha' passari! – (Ca senti, senti, Janu!... Chi non riri?) Pirchì, chi v' 'a facistivu 'ntuppari? – Ma 'nsumma, 'mmari Tudda, ch'è doviri ca 'sina dintra nni l'ha' a scuncicari? – A cui? – E' picciotti!... Ch'è modu d'agiri ca ci fa a 'nsinga 'e l'asu a tutti pari?... Ma... a me' figghia non s' 'a pò digirìri!... – Sicuru, senza mai ci aûru a sputari!... Sciarra e diavuluni e vogghiu diri; chiù tinti su', chiù si fannu accattari! Note. – M'âti (mi dovete) – Janu (Sebastiano) – Facistivu (faceste) – 'Ntuppari (chiudere, ostruire) – 'Mmari (abbreviativo di cummari : comare) – Tudda (diminuitivo di Agata: Agatudda) – Scuncicari (stuzzicare, incitare ad amorosi sensi) – Picciotti (ragazze) – Cui (chi) – 'Nzinga (segno) – Asu (asso; nel gergo della briscola in compagni, il segno dell'asso si fa strizzando l'occhio, e lo stesso si suol fare dai giovanotti galanti del popolo alle ragazze colle quali vogliono fare all'amore) – Ci aûru (idiotismo: ci dovevate) – Sciarra (rissa – sciarra e diavuluni è una esclamazione di meraviglia, comune nel popolo) – Tinti (miserabili) – Accattari (comprare).

LA JASTIMA[edit]

– Cummari Rosa, grapìti 'ssa porta!... – Chi vi successi?... – Persi 'n puddicinu! – – Gèsu, chi siti russa!... – Sugnu morta! Mi pigghia quarche 'nsurtu, a stamatinu! Casànza ca truvò 'na virga storta, niscìu d' 'a nassa e scisi int' 'o giardinu!... Haju lu mal'agguriu!... E di chi sorta! ... È puddastredda!... – Piccatu!... (Santinu, scinni 'ssu brodu e mettilu 'nt'armaru...) Cummari mia, non haju chi vi fari... cca non s'ha' vistu!... – Pràzzitu 'u scarparu mi dissi, inveci... – Stravidìu cummari!... E poi... – Chi c'entra! (A 'st'ura è 'ntr' 'a pignata! Cancarena 'nt' 'o stomacu v'ha' fari!). Note. – Jastima (biastema, imprecazione) – Grapìti (Aprite) – Puddicinu (pulcino) – 'Nsurtu (insulto: colpo) – Casanza (a causa) – Niscìu (sortì fuori) – Nassa (stia) – Puddastredda (pollastrina) – Armaru (armadio, credenza) – Pràzzitu (Placido) – Scarparu (calzolaio) – Stravidiù (stravide).

LAPARDERA[edit]

– Cummari Pudda, chi nn'aviti scagghiu? – Vih, cummaredda mia, d'unni lu pigghiu? – Scusati... mancu quattru spicchia d'agghiu? – Nn'aveva un spicchiu e lu truvavi gigghiu. Chi ciàru, cummari, si non sbagghiu, 'ntra 'ssu tianu vostru, c'è 'n cunigghiu... – Vih, 'na cusuzza quantu un scaravagghiu si l'accattò, pri sfiziu, me' figghiu. – Grazii, cummari bedda, non nni vogghiu... Rapè vi nni truvati? – Non nni pigghiu... – Furmaggiu? – Non nni mangiu.–'Anticchia d'ogghiu? Vuliti nenti, chiù? Mi meravigghiu!... Pri 'mpigna siti peju di lu scogghiu!... E cu' mi ci purtò, 'ntra stu curtigghiu? Note. – Lapardera (scroccona, parassita) – Pudda (diminuitivo di Giuseppa: Giuseppudda) – Scagghiu (vagliatura, becchime, lo scarto del frumento, che si dà ai polli) – D'unni (da dove) – Gigghiu (ha il sugnificato di aggigghiatu: germogliato) – Ciauru (odore) – Tianu (tegame) – Scaravagghiu (scarafaggio; qui ha il significato di piccino, sazzabùbbolo, scricciolo) – Accattò (comprò) – Pri sfiziu (per capriccio) – 'Anticchia o tanticchia (un tantino) – 'Mpigna (dal francese “empeigne” e spagnuolo “empeine”, tomajo: dicesi delle facce toste) – Peju (peggio) – Curtigghiu (cortile, chiassuolo). 'A FORFICIA – Gesù e Maria, chi razza di carusa!... Sempri avanti 'a tuletta, pircantata!... Chiù brutti su', chiù vannu di parata; ma chista, poi, è vera vummicusa!... Come ci spèrcia, 'ranni Diu: sciancata, 'na nasca comu chi, lintiniusa!... Chi è ca frichi, pezza di tignusa?... Largu, ca passa a' siccia 'nfarinata!... Vardati chi superbia!... Salaratu!... Cu' è ca passa, 'a vara, 'a cannalora, 'a rigina, 'a carrozza d' ' u Sinatu?... Prestu, carusi... ca nisciti fora!... Purtàticci un lannò cusciniatu... E ci 'mpajati 'u sceccu da scalora!... Note. – Forficia (le forbici – 'A forficia: la mala lingua) – Carusa (ragazza) – Pircantata (incantata) – Vummicusa (qui ha il significato di rivoltante) – Comu ci spèrcia (come le può calere, premere, importare; aver a cuore, aver voglia) – Nasca (naso camuso) – Lintiniusa (lentigginosa, che ha lentiggini) – Tignusa (letteralmente tradotto: calva; ha qui il significato di: ridicola) – Siccia (seppia) – Vara (quel veicolo con cui si portano le sacre immagini a processione) – Cannarola (canderuola) – Niscìti (uscite) – Lannò “Landeau” – Cusciniatu (con cuscini) –'Mpajati (da 'mpajári: appajare, attaccare) – Sceccu (asino, somaro).