Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/821

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


786
786


rabious (fas., fod.) ↦ rabious.

rabir (fas.) ↦ rabì.

rabius (gad., mar., Badia) ↦ rabious.

racomanar (bra., moe.) ↦ recomané.

racomandà (col., amp.) ↦ recomané.

racomané (gad., fod.) ↦ recomané.

racomanè (Badia, MdR) ↦ recomané.

racomanèr (fas., caz.) ↦ recomané.

raconté Ⓔ it. raccontare 6 1864 raccuntà p.p. m.sg. (VianUA, SumënzaSëna1864:195)
grd. racunté
v.tr. Ⓜ raconta
riferire parole o avvenimenti, specialmente a voce (grd.) Ⓘ raccontare Ⓓ erzählen ◇ a) N di, che fova truepa jënt un pra l auter, ch’ie unida dala zità a scuté su Gejù, i à ël racuntà chësta parabula. Uŋ di, che fòa truepa s̄ënt uŋ pra l’àuter, chë unida dalla zittà a scutè su Ges̄ù, j’hà ël raccuntà chësta paràbola. VianUA, SumënzaSëna1864:195 (grd.) ☝ conté2.

racunté (grd.) ↦ raconté.

radisc (amp.) ↦ raisc.

raf (bra.) ↦ ref.

rafla (fod.) ↦ refla.

ragaz Ⓔ it. ragazzo 6 1813 ragazi pl. (PlonerM, GratulazionMahlknecht1813-1915:62)
gad. ragaz Badia ragaz grd. ragaz
s.m.f. Ⓜ ragac, ragaza, ragazes
1 individuo che è nell’età fra la fanciullezza e l’ultima giovinezza (grd.) Ⓘ ragazzo Ⓓ Bursche ◇ a) Fei pu tré de biei gran sveies, / Dai pu mé de bon gran pazi / A chi pestes de ragazi. Fei pu tre de biei gran svejes, / Dai pu me de bon gran pazi / A ki pestes de ragazi. PlonerM, GratulazionMahlknecht1813-1915:62 (grd.) ☝ mut
2 fig. individuo molto giovane (gad.) Ⓘ ragazzo Ⓓ Jüngling ◇ a) düc resta plëgns de morvëia, a odëi la dona megra y smarida a süa man, y l’amabl ragaz söl brac duttg’ resta plengn’s d’morvoia, a udei la donna megra e smarida a sua mang, e l’amabil ragazz soul bracc’ DeclaraJM, SantaGenofefa1878:98 (Badia).

ragaz (gad., Badia, grd.) ↦ ragaz.

ragio Ⓔ it. raggio 6 1879 raggi pl. (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:2)
gad. ragio † fas. ragio moe. ragio fod. ragio
s.m. Ⓜ ragi
1 emissione, emanazione di luce da una sorgente luminosa; più propriamente, ciascuna delle direzioni che la luce percorre, configurabili come linee che si dipartono da un punto (gad., fas. DA 1973; Mz 1976, fod. Pz 1989; Ms 2005) Ⓘ raggio Ⓓ Strahl ◇ a) y sëgn, ch’al dê indô ite sorëdl tla caverna, y scialdâ ite cun sü ragi e ſengn’, ch’el dē indò ite sored’l t’la caverna, e scealdā ite cung su raggi DeclaraJM, SantaGenofefa1878:70 (Badia)
2 con riferimento a visioni o immagini o ad arredi del culto (gad.) Ⓘ raggio Ⓓ Schein ◇ a) y ê iló injenedlada dan alté te na proca curida cun plomac de scarlat, col müs jintil devot en corú de porpora sot ai ragi d’ilibata inozënza ed ē illò ingjenedlada dang Altè tena procca curida cung plumatc’ de scarlat, col mus jintil devot in curù de porpora soutt ai raggi d’illibata innozenza DeclaraJM, SantaGenofefa1878:2 (Badia); b) i trac dl müs venerabl, plütosc smort, desmostrâ tres na dignité zelesta, y n’amabilité y grazia, ch’ara parô d’ester te n ragio de gloria i trattg’ d’l mūs venerabile, plouttosc’ smort, desmostrā tres na dignitè zeleste, e n’amabilitè e grazia, ch’ella parō d’estr teng raggio d’gloria DeclaraJM, SantaGenofefa1878:118 (Badia)
ragio de soredl (gad.) Ⓘ raggio di sole Ⓓ Sonnenstrahl ◇ a) Y canch’ara se confortâ söl prinzipio dl’aisciöda a odëi n ragio de sorëdl, che trapassâ chëra caverna E cang ch’ella se confortā soul prinzipio d’la insceūda a udei ‘ng raggio d’sored’l, ch’trappassā chella caverna DeclaraJM, SantaGenofefa1878:39 (Badia).

ragio (fas., moe., fod.) ↦ ragio.

ragio † (gad.) ↦ ragio.

ragionament (col.) ↦ rejonament.

ragn (caz.) ↦ aren.

ragnes (moe.) ↦ rainesc.

raida Ⓔ dtir. raide ‘Krümmung, Wegbiegung’ (Gsell 1991a:107) 6 1864 ràides pl. (VianUA, JanTone1864:199)
gad. raida Badia raida grd. raida fas. raida LD raida
s.f. Ⓜ raides
tratto di strada piegato più o meno accentuatamente ad arco, per aggirare o superare ostacoli di varia natura o accidentalità del terreno (gad. Ma 1950; P/P 1966, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002) Ⓘ tornante, curva Ⓓ Kurve, Kehre
fé raides (grd. F 2002; DLS 2002) Ⓘ fare curve, curvare Ⓓ kurven ◇ a) T. Tan giut l’ëis’ a? / J. Ie l’é trëi invierns, che d’instà l’ova la ciajarina sa mont. / T. Raidëus che sëis! / J. Sci che vo pudëis jì ncantëur zënza fé raides, ha? T. Tàŋ giut l’ëispa? / S̄. Iö l’hè trëi iŋviergn, che d’iŋstà l’òva la caras̄ina sa mont. / T. Ràidous che sëis! / S̄. Ŝi chë vo pudëis s̄i ‘ncàtourn zenza fè ràides, ha? VianUA, JanTone1864:199 (grd.).

raida (gad., Badia, grd., fas., LD) ↦ raida.

raidëus (grd.) ↦ raidous.

raidous Ⓔ deriv. di raidé (Lardschneider 1933:301) 6 1864 ràidous (VianUA, JanTone1864:199)
grd. raidëus
agg. Ⓜ raidousc, raidousa, raidouses
detto di persona volubile, incostante, mutevole di umore (grd. F 2002) Ⓘ lunatico Ⓓ launenhaft ◇ a) T. Tan giut l’ëis’ a? / J. Ie l’é trëi invierns, che d’instà l’ova la ciajarina sa mont. / T. Raidëus che sëis! / J. Sci che vo pudëis jì ncantëur zënza fé raides, ha? T. Tàŋ giut l’ëispa? / S̄. Iö l’hè trëi iŋviergn, che d’iŋstà l’òva la caras̄ina sa mont. / T. Ràidous che sëis! / S̄. Ŝi chë vo pudëis s̄i ‘ncàtourn zenza fè ràides, ha? VianUA, JanTone1864:199 (grd.).

raineje (col.) ↦ rainesc.

Raineles 6 1828 da Rainœlles (PlonerM, VedlMut1828-1997:347)
grd. Raineles
topon.
località sopra ortisei, in val gardena (grd.) Ⓘ Raineles Ⓓ Raineles ◇ a) Cëla vé, Jan da Raineles / N’i dà ahta ala beles; / Ël ti cinia prëst - de no! / y stluj mo i uedli pro. Ciêla ve, Jean da Rainœlles / Ni da achta alla bœlles; / El ti tschig’na prêst - de nò! / y schluss’ mo ï vuodli prò. PlonerM, VedlMut1828-1997:347 (grd.).

Raineles (grd.) ↦ Raineles.

rainesc Ⓔ dt. rheinisch (Gulden) (EWD 5, 457) 6 1833 rëineŝ pl. (DeRüM, Grosc1833-1995:287)
gad. rainesc mar. ranesc Badia rainesc grd. rainesc fas. rainesc bra. renesc moe. ragnes fod. rainesc col. raineje MdR rainesc, reinesc
s.m. Ⓜ rainesc
la moneta ufficiale dell’impero austroungarico fino all’adozione della corona nel 1892 (gad. A 1879; P/P 1966; V/P 1998, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976, fod. A 1879; Pz 1989; Ms 2005, MdR) Ⓘ fiorino austriaco Ⓓ Gulden ◇ a) Cotant vëgn a costè le brac? / Diesc reinesc é le

rabious