Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/740

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.
per
705


3 fas. R 1914/99; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ pentimento Ⓓ Reue ◇ a) Al sintiará n plajëi falz, miserabl, trapolun, y do i vëgnel le pentimënt y la meseria El sintirà ‘ng plajei falz, miſerabile, trappulung, e dō i vegnel ‘l pentiment e la m’ſeria DeclaraJM, SantaGenofefa1878:124 (Badia).

pentiment (fas., fod., LD) ↦ pentiment.

pentimënt (gad., Badia, grd.) ↦ pentiment.

pentir (fas.) ↦ pentì.

per (moe., col.) ↦ peir.

per1 Ⓔ PĀR (EWD 5, 240) 6 1828 per (PlonerM, CuraziansBula1828-1915:64)
gad. per mar. per Badia per grd. pèr fas. pé caz. pé bra. pé moe. par fod. per col. par amp. pei LD per MdR pêr
s.m. Ⓜ pers
coppia di cose, persone o animali (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1985; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ paio, coppia Ⓓ Paar ◇ a) Ne foss pa chëst n bel pice pêr? Ël é n polit e bel jonn, e vos… Ne foss pa quëst uǹ bel picće pär? Ël é ‘ǹ polit e bel ĵon, e vos… DeRüM, MaridéPüchTëmp1833-1995:239 (MdR); b) portà chiò sobit dal vestir l più bel guant che aon, n bon pé de ciuzé portà clò subit dal vestir el plu bel goànt, che aòng, ung bong pé de ciuzzé SoraperraA, FiProdigoCAZ1841-1986:246 (caz.); c) Debota purtëde l plu bel guant, che on da i tré sëura, n bon pèr de ciauzei, y na varëta da i mëter tl dëit De botta purtede el plù bel guant, ch’ong da i trà seura, en bon pèr de ciauzei, i na värätta da i metter tel deit SenonerA, FiProdigoGRD1841-1986:252 (grd.); d) Porteie debot l plu bel guánt che nos on, n bon per de ciauzei Porteie debòt el plu bel goant che nos òng, ‘n bom pèr de ciauzei DebertoM, FiProdigoFOD1841-1986:260 (fod.); e) Scouta cò aee n bel pé de manc e i é cognui vener per setanta toleres e mete pegn che n cogne dar cincanta sun sta vacia. Scôuta cò aöö un bel pö de mantsch ö i ö cognui vöner per settanta tôleres ö metö peng chö n’cognö dar tschincanta sun stô vatscha. ZacchiaGB, DescorsFascegn1858*:2 (bra.); f) N calighé che fova n pue maladët, à n di purtà n pèr de stivei a n seniëur t’ ustaria Uŋ calighë che fòa uŋ pue maladëtt, hà uŋ di purtà uŋ pèr de stivëi a uŋ Signour t’ ustaria VianUA, CalighéMaladët1864:196 (grd.); g) Vé! dui primizianc impé / Incö odunse pro alté, / Morc y vis a consolé. / N per, pardija! tan prezius / É na vera rarité Ve! dui Primizianti impè / Ingcou udungse pro Altè, / Mortg’ e vìs a consolè. / ’Ng per, pardisa! tang prezioso / È na vera raritè DeclaraJM, MaringSopplà1878:3 (Badia)
a per (grd.) Ⓘ in coppia Ⓓ paarweise ◇ a) Cun bela pruzescion / A pèr, a man a man, / Po deberieda jon Kun bela prozeshion / A per, a man a man, Po de briëda ſhon PlonerM, CuraziansBula1828-1915:64 (grd.) ◆ a per a per (gad. V/P 1998) Ⓘ in coppia Ⓓ paarweise ◇ a) Ci dijessel mai lonfer, / Sc’ al podess ël rajoné? / Sën vëgnai a per a per, / Oressel dí, a se scialdé. Tgi dischesl mai longfer / Schal podes el raschonö / Söng vögnai a per a per / Oresöl di a sö Schaldö. AgreiterT, ConLizonza1838-1967:134 (mar.).

per (gad., mar., Badia, fod., LD) ↦ per1.

per2 Ⓔ PAR 6 1878 per (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:41)
gad. per Badia per grd. pèr fas. pèr
avv.
in modo pari (fas. DILF 2013) Ⓘ pari Ⓓ unentschieden
a per (gad.) Ⓘ alla pari Ⓓ genauso ◇ a) por ne n’ester a per di spinac, che o ne n’á früt, o n á de stlec pur nen est’r a per, d’i spinac’, che o nen à frutt, o n’à de stlettg’ DeclaraJM, SantaGenofefa1878:41 (Badia); b) I sá bëgn, che sëis colpevoi, ch’ostes mans a per dles mies é spurciades de sanch I sa bengn’, ch’seis colpevoli, ch’ostes mangs a pēr d’les mīs è spurciades d’sanc DeclaraJM, SantaGenofefa1878:125 (Badia).

per (gad., Badia) ↦ per2.

per3 Ⓔ PER (EWD 5, 433) 6 1631 per (Proclama1631-1991:156)
gad. por mar. por Badia pur grd. per fas. per caz. per bra. par, per fod. per col. per amp. per LD per MdR per, por
prep.
1 proposizione finale con il verbo all’infinito (gad. B 1763; A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ per Ⓓ um, um zu ◇ a) Na muta jëuna, che ova ueia de se maridé, à giapà da si seniëura vint toleri per se fé la dota. Una muta schœuna, kœ avòva vuœja dœ se maridè, a tgiappà da si segniœura vint Toleri pœr se fè la dota. PlonerM, Erzählung4GRD1807:46 (grd.); b) Und bitt, ch’al te lasces gní dlaite / Por imparé bel frësch / Inciamó le todësch. Und bitt, ch’äll të lasche gní dlaite / Per imparë bell fräschc / Intgiamò il todeschc. PezzeiJF, MHitthaler1819-2010:198 (Badia); c) I vën duc chëi da Bula, / Ciantan, sunan, cigan. / No mé la vedla Lula / Per ve prië de pan. I vën duc këi da Bula, / Ciantan, sunan, cigan. / No me la vedla Lula / Per ve prië de pan. PlonerM, CuraziansBula1828-1915:64 (grd.); d) Ma chest i dijea per tentèrlo, acioché i lo podessa acusèr. Ma chest i diséa per tentèrlo, accioché illó podessa accusèr. HallerJTh, MadalenaCAZ1832:156 (caz.); e) Ma i’ dijëva chëst demè per l tenté, e l podei cusé. Ma i disava cast demé per ‘l tenté, él podéi cusè. HallerJTh, MadalenaFOD1832:160 (fod.); f) Le medemo và na ota a Roma e pëtla n corp sant, che ël porta a ćiasa per vëne. Le medemmo va ‘na óta a Roma e pëttla ‘ǹ corp sant, ch’ël porta a çhiasa per vënne. DeRüM, CorpSant1833-1995:276 (MdR); g) Al n é co baia bun / Por trá ma val’ de bocia, / Spo saltai pa en scofun / Por la cunté plü tocia! Al né co baja bung / Por tra ma val dö botgia / Spo saltai pa ‘ng Scofung / Por la cuntö plü totgia. AgreiterT, ConLizonza1838-1967:134 (mar.); h) Ades cogne po ben fenir. / Parché sente jà Salin vegnir / Con n bachet te man / Per no dir n ram. Adés kogne po beng fenìr. / Parkè sente ža Salìng vegnìr / Kon ‘n bakét te mang / Per no dir un ram. BrunelG, MusciatSalin1845:11 (bra.); i) Basta osservà i picoi scolari, per cugnesse la jent de n luoch. Basta osservà i piccoi scolari, per cognesse la jent de un luoc. AgostiniM, Dialogo1870*-2013:431 (col.); j) Ara chirî debann n lëgn doi o n ander, por jí adassosta Ella chirì de ban ‘ng lengn’ doi o ‘ng andr, pur ji ad asosta DeclaraJM, SantaGenofefa1878:32 (Badia)
2 complemento di moto attraverso luogo (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998, grd. A 1879, fas. A 1879; R 1914/99; Mz 1976, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; Ms 2005, amp. A 1879) Ⓘ per, attraverso Ⓓ durch ◇ a) Per Triech ciacëles ju, / Fajëi la crëusc lessù. Per Triek ciacëles ſhu, / Faſhëi la krëush lessù. PlonerM, CuraziansBula1828-1915:65 (grd.); b) Ma so fi più veie era per chela campagnes. Ma so fí pglu végle éra per chella champagnes. HallerJTh, FigliolProdigoCAZ1832:145 (caz.); c) Aha, mo ponsâi iu, / Cösc sará pa mio fre Jan / Co vá pa por cösc tru, / Por chë strada da zacan! Aha mo pungsai iú / Cösch sarapa mio Frö Schang! / Co vapa por chōsch trú, / Por che strada da zacang. AgreiterT, ConLizonza1838-1967:130 (mar.); d) So père che vardèa n dì da la fenestra, l lo veit vegnir dalenc, l ge fèsc pecià, l vegn a