Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/721

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


part
686


part (bra., moe., col.) ↦ pert1.

part (bra., moe., col.) ↦ pert2.

parte (amp.) ↦ pert1.

partener (bra.) ↦ pretene.

partí (gad., mar., Badia) ↦ partì1.

partí (gad.) ↦ partì2.

partí (gad., mar., Badia) ↦ partit.

partì1 Ⓔ PARTĪRE (EWD 5, 181) 6 1832 parti p.p. m.sg. (HallerJTh, FigliolProdigoGRD1832:141)
gad. partí mar. partí Badia partí grd. partì fas. partir caz. partir fod. partì amp. partì LD partì
v.tr. Ⓜ partesc
partire in due o più parti (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879, fod. A 1879; Pz 1989, amp. A 1879; C 1986; Comitato 1997; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ spartire, dividere Ⓓ teilen ◇ a) Pere! Dame mi pert de bëns, che me toca. Y ël à partì i bëns anter ëi. Pére! Dáme mi pert de béins, che me tocca. Y el ha parti i bein anter ei (öi). HallerJTh, FigliolProdigoGRD1832:141 (grd.); b) Père! dame la pèrt de la eredità, che me toca; e el à partì la sia facoltà fra ic. Pére! dáme la pert della ereditá, che me tocca; e el a partí la sia facoltá fra idg. HallerJTh, FigliolProdigoCAZ1832:144 (caz.); c) le plü jonn de chisc dij a so pere: déme la pert de facolté che me toca, y ël i á partí süa facolté ‘l pleù jon de chisc diss a so père: dèmme la pert de facoltè, che ’m tòcca, e al i ha partì sua facoltè FlatscherGV, FiProdigoBAD1841-1986:248 (Badia); d) L pere partësc la roba, y dà al fi chël, che ie tucova. ‘L père partèŝ la roba, y dà al fi chëll, chë jë tuccova. VianUA, FiProdigo1864:192 (grd.); e) Ben, i à dà un premio, / E i ‘l à partì fra de lore Ben, i á dá un premio, / E i l’á parti fra de lore Anonim, Monumento1873:2 (amp.)
partì fora (gad. P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. F 2002; DLS 2002) Ⓘ distribuire Ⓓ austeilen ◇ a) Mo impormó canch’ara, cun lizënza dl grof, […] impormetô de partí fora scialdi bla ai püri s’él lové sö n sciosciüre de ligrëza Mo impermò cang ch’ella, cung lizenza d’l grof, […] impormettō de partì fora scealdi blaa ai puri s’ elle levè sou ‘ng sussure de ligrezza DeclaraJM, SantaGenofefa1878:6 (Badia) ◆ se partì (fod. Pz 1989, amp. C 1986) Ⓘ spartirsi Ⓓ sich teilen ◇ a) Na ota mese a chi tre, / E a chi chinesc direi: / Che i s’ i parte lore da se… Na ótta mezze a chi tre, / E a chí chinesc direi: / Che i si parte lore da sé… Anonim, Monumento1873:4 (amp.).

partì (grd., fod., amp., LD) ↦ partì1.

partì2 Ⓔ it. partire 6 1833 partis p.p. m.pl. (DeRüM, TëmpRetornunseCiasa1833-1995:245)
gad. partí fas. partir caz. partir bra. partir fod. partì amp. partì LD partì MdR partì
v.intr. Ⓜ pert
allontanarsi, per un tempo più o meno lungo, da un luogo per recarsi in un altro (gad. A 1879, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ partire Ⓓ weggehen, abreisen ◇ a) A ći ora sunse partis da ćiasa? Iö mine da la mesa da les cinch. A çhi óra sunse partis da çhiasa? Jeu mine da la mezza da les ćinq. DeRüM, TëmpRetornunseCiasa1833-1995:245 (MdR); b) Da la una de not i se n part / Ogneun lo veit, ben tart Da la una de not i se n part / Ognun lo veit, beng tart BrunelG, MusciatSalin1845:7 (bra.); c) Cuanta lagrimes e piante / In chel di, che l é partì Quanta lagrimes e piante / In chel dì, che le parti Anonim, ManageriaComunal1873-1973:40 (amp.) ☝ pié via
se partì (fas.) Ⓘ partire Ⓓ abreisen, weggehen ◇ a) Canche l’é stat indoman bonora i se à partì e via. Kan ke l e stat indoman bonora i se a parti e via. BrunelG, Cianbolpin1866:18 (caz.).

partì (fod., amp., LD, MdR) ↦ partì2.

partir (fas., caz.) ↦ partì1.

partir (fas., caz., bra.) ↦ partì2.

partit Ⓔ it. partito 6 1811 a cas parti (CostadedoiJM, InomReBaira1811-2013:158)
gad. partí mar. partí Badia partí grd. partit fas. partit fod. partito amp. partito LD partit
s.m. Ⓜ partic
organizzazione politica (gad. P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. F 2002; DLS 2002, fas. Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. DLS 2002; Ms 2005, amp., LD DLS 2002) Ⓘ partito Ⓓ Partei ◇ a) El to partito straordinario / Lieto apena, i s’à capì / El Apolonio, el vetrinario / Por macaco, i t’à tradì. El to’ partito straordinario / Lieto appena, i să capĭ / El’ Apollonio, el vetrinario / Por macaco i tà tradì. Anonim, PrimaRapresentanza1873*-1973:25 (amp.).

partit (grd., fas., LD) ↦ partit.

partito (fod., amp.) ↦ partit.

partorí (gad., mar.) ↦ partorì.

partorì Ⓔ it. partorire ‹ PARTURĪRE (EWD 5, 184) 6 1763 partorì ‘pario’ (Bartolomei1763-1976:91)
gad. partorí mar. partorí Badia parturí grd. parturì fas. partorir fod. partorì amp. partorì LD partorì
v.tr. Ⓜ partoresc
dare alla luce, far nascere, attraverso il processo fisiologico del parto (gad. B 1763; A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002;, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002;, fas. A 1879; R 1914/99; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ partorire Ⓓ gebären ◇ a) Y ara ne s’á falé, porcí ch’ara á partorí n bambin. E ella nè s’à fallè, purcicch’ella ā partorì ‘ng bambing. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:16 (Badia).

partorì (fod., amp., LD) ↦ partorì.

partorir (fas.) ↦ partorì.

parturí (Badia) ↦ partorì.

parturì (grd.) ↦ partorì.

parù (amp.) ↦ palù.

parü (gad., mar., Badia) ↦ palù.

paruda Ⓔ deriv. di parei ‘dare l’impressione’ (EWD 5, 175) 6 1879 parüda (PescostaC, MëssaPescosta1879:5)
gad. parüda mar. parüda Badia parüda grd. paruda fas. parbuda bra. paruda moe. paruda fod. paruda LD paruda
s.f. sg.
aspetto, contegno o comportamento esteriore (gad. A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ apparenza Ⓓ Anschein ◇ a) Y chi trëi proi che le serv sön alté, / Ala parüda oressi cuaji indoviné, / Ai é pa parënc de Siur Primiziant E chi tráj proi che l’serf song altè, / Alla parüda oressi quas’ indeviné, / Ai è pa parántg de Sior Primiziant PescostaC, MëssaPescosta1879:5 (Badia).

paruda (grd., bra., moe., fod., LD) ↦ paruda.

parüda (gad., mar., Badia) ↦ paruda.

paruel Ⓔ *PARIOLUM (EWD 5, 186); (Elwert 1943:48) 6 1763 paror ‘cacabus’ (Bartolomei1763-1976:91)
Badia paror † grd. paiuel fas. pael bra. pael fod. parol
s.m. Ⓜ paruei
recipiente di rame, largo e fondo, con manico di ferro mobile e ad arco che permette di appenderlo (Badia B 1763, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002, fas. A 1879; R 1914/99; G 1923; DA 1973; Mz 1976, fod.