Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/57

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


alegramente
22


alegramente (amp.) ↦ aliegramenter.

alegreza (amp.) ↦ legreza.

alegrëza (grd.) ↦ legrëza.

alegria Ⓔ it. allegria 6 1860 allegria (DegasperF, AgostinoCostantini1860:1)
gad. alegria Badia alegria grd. alegria fas. aiegrìa, legrìa caz. aiegrìa bra. aliegrìa fod. alegria amp. alegria LD alegria
s.f. Ⓜ alegries
viva manifestazione di gioia (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; EDLS 2011, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; EDLS 2011, fas. A 1879; R 1914/99; Mz 1976; EDLS 2011; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; Ms 2005, amp. A 1879, LD EDLS 2011) Ⓘ allegria Ⓓ Fröhlichkeit ◇ a) Tanta alegria no ‘l é pì stà in Anpezo / Che ‘l é un gran pezo. Tanta allegria no l’è pì stà in Am-pezzo / Che l’è un gran pezzo. DegasperF, AgostinoCostantini1860:1 (amp.); b) Ra m’é śuda inpò delves / Cie contente, cie alegria / Finalmente, inze el paes. Ra me zuda impò del vès / Ciè contente, ciè allegria / Finalmente, inzèl paes. Anonim, ManageriaComunal1873-1973:28 (amp.); c) Por chësc un á fat n gran convit, cun alegries de musi-ga col’ erpa y ciantamënc solens Pur chesc’ ung à fatt ‘ng grang convito, cung allegries d’musiga coll arpa e cianta-mentg solenni DeclaraJM, SantaGenofefa1878:89 (Badia); d) Insciö descedâ sö chël möt demorvëia l’alegria de chi da past Ingsceou descedā sou chel mutt d’morvouia l’allegrìa d’chi da past DeclaraJM, SantaGenofefa1878:102 (Badia)
legreza.

alegria (gad., Badia, grd., fod., amp., LD) ↦ alegria.

alegro (Badia, fod., amp.) ↦ alegher.

aleluia Ⓔ it., dt., lat. (h)alleluia 6 1860 alleluja (DegasperF, AgostinoCostantini1860:1)
fod. aleluia amp. aleluia
interiez.
esclamazione di gioia in inni e orazioni della chie-sa (fod. Ms 2005, amp.) Ⓘ alleluia Ⓓ halleluja ◇ a) Ciantà aleluia, / E moé dute cuante pize e grei / Parché sta ota onor i voron fei. Ciantà alleluja, / E movè dute quante pize e grei / Parchè sta vota onor i voron fei. DegasperF, AgostinoCostantini1860:1 (amp.).

aleluia (fod., amp.) ↦ aleluia.

alencontra Ⓔ comp. di al + encontra (EWD 2, 362) 6 1833 a l’incuntra (DeRüM, ConfesséPasca1833-1995:279)
gad. alincuntra Badia alincuntra grd. alincontra fas. alincontra LD al encontra MdR alincuntra
avv.
sottolinea l’opposizione o la sostituzione di un concetto al precedente (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966, grd. F 2002; DLS 2002, fas. Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ invece Ⓓ hingegen ◇ a) Oh, sce vignun pensass sura la confesciun sco chëst pice, jìssen manco a se confessè e menass alincuntra na miù vita! Oh, ŝe vignuǹ pensass sura la confesŝiuǹ scó quest picće, ĝissǹ manco a se confessè e menass a l’incuntra ‘na miù vita! DeRüM, ConfesséPasca1833-1995:279 (MdR); b) Y ëra alincuntra l’â conesciü ala pröma odlada E ella all’ ingcuntra l’ā conesceù alla pruma odlada DeclaraJM, SantaGenofefa1878:91 (Badia)
alencontro.

alencontro Ⓔ comp. di al + encontro (EWD 2, 362) 6 1864 all’ incontro (VianUA, SumënzaSëna1864:195)
grd. alincontro fas. alincontro caz. aliscontro † bra. alincontro moe. alincontro fod. aliscontro
avv.
sottolinea l’opposizione o la sostituzione di un concetto al precedente (grd., caz. Mz 1976, bra. R 1914/99, moe. DA 1973, fod. Pz 1989; Ms 2005) Ⓘ invece, al contrario Ⓓ hingegen ◇ a) i autri alincontro l aud en parabules acioche udan ëi no vëije, y audian ëi no aude i àutri all’ incontro l’àud in paràboles acciòcchè udàŋ ëi no vëis̄e, y àudiàŋ ëi non àude VianUA, SumënzaSëna1864:195 (grd.) fassanismo; b) "Gé stajesse ben bolintiera" l disc, ma alincontro cogne jir a vardèr de la feides "Gé staʒ̉ese ben bolentiera - l diš - ma alinkontro cogne ʒ̉ir a vardér de la feides BrunelG, Cianbolpin1866:5 (caz.)
alencontra.

alengrana Ⓔ comp. di al + en + grana ‹ gran 6 1833 alla grana (HallerJTh, FigliolProdigoBAD1832:139)
gad. alingrana mar. alangrana Badia alingrana grd. ala ngranda, ala granda fas. a la grana fod. a la granda, a la grana amp. a ra granda LD a l’engrana
avv.
con mania di grandezza, con pomposità (gad. V/P 1998; DLS 2002, grd. F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; DLS 2002, fod. P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ alla grande Ⓓ angeberisch, nobel ◇ a) inló ál desfat ia le fatissó cun vire alingrana in lò hálle desfat ia l’fàte so cung vire alla grana HallerJTh, FigliolProdigoBAD1832:139 (Badia); b) là ‘l à scomenzà a fei el malgoverno, e col śì a ra granda ‘l à magnà duto chel, che ‘l aea. là l’ha scomenzà a fei el malgoverno, e col zì ara granda l’ha magnà dutto chel, che l’aveva. ConstantiniM, FiProdigoAMP1841-1986:255 (amp.); c) Sigfrid s’ un ê apëna che Golo scomenciâ a fá dassënn da patrun: a jí vistí alin-grana fora de mosöra, a dé pasć de gran cost, y a desfá ia en chësta manira la roba dl patrun Sigfrid sen ē appena che Golo scomenceā a fa dassenn da patrung: a ji vistì all’ inggrana for de meſura, a dè pastg’ de grang cost, e a des-fà ia in chesta maniera la roba d’l patrung DeclaraJM, SantaGenofefa1878:11 (Badia).

alerch Ⓔ comp. di a + lerch (EWD 4, 194) 6 1878 arlerc (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:57)
gad. alerch Badia arlerch bra. arlarch
avv.
in questo luogo (gad. A 1879; V/P 1998, bra. R 1914/99) Ⓘ qua Ⓓ herbei ◇ a) Ël fej rové alerch val’ porsona, ch’á compasciun y me delibrëia. El fesc’ r’vè arlerc val perso-na, ch’à compassiung e mè delibera. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:57 (Badia)
adalerch.

alerch (gad.) ↦ alerch.

Alesc 6 1833 Alessio (DeRüM, MütPitava1833-1995:278)
gad. Lejio mar. Lejio grd. Alësc fod. Lescio MdR Alessio
antrop.
(gad. V/P 1998, fod. Ms 2005, MdR) Ⓘ Alessio Ⓓ Alexius ◇ a) "Alessio! (chëst ê so inom), t’àl lascè desëin de te dorëi le vënter?" - "Oh, no, no", respógnel "Alessio! (quëst ê sò innom), t’ hal lasciè desëiǹ de te dorëi le vëntr?" - "Oh, nò, nò", respognl DeRüM, MütPitava1833-1995:278 (MdR).

Alësc (grd.) ↦ Alesc.

Alessio (MdR) ↦ Alesc.

aleté Ⓔ it. allettare ‹ ALLECTĀRE (EWD 1, 80) 6 1878 allettè (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:46)
gad. aleté mar. aleté Badia aletè
v.tr. Ⓜ aleteia
attrarre l’attenzione, l’interesse (gad. V/P 1998) Ⓘ allettare, richiamare Ⓓ anlocken ◇ a) á somené fora, sciöch’ ara fajô datrai d’invern, val’ somenzares d’erbes salvaries, por aleté alerch i vicí à som’nè fora, sceoucch’ ella fajō datrei d’ingvēr, val somenzares d’erbes selvares, pur allettè arlerc i viccei DeclaraJM, SantaGenofefa1878:46 (Badia).

aleté (gad., mar.) ↦ aleté.

aletè (Badia) ↦ aleté.