Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/531

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.
isnet
496


isnet (caz.) ↦ ensnuet.

ispezient Ⓔ it. austro-ung. ispeziente 6 1873 ispeziente (Anonim, Monumento1873:4)
amp. ispeziente
s.m.f. Ⓜ ispezienc, ispezienta, ispezientes
chi sorveglia, chi esercita una sorveglianza (amp. C 1986) Ⓘ ispettore, sorvegliante Ⓓ Inspektor, Aufpasser ◇ a) Ma dal ispeziente / Non arà mia mancià? / Oh! no zertamente / Ma da feise pagà! Ma dall’ ispeziente / Non avará mia manciá? / Oh! nó certamente / Ma da feise pagá! Anonim, Monumento1873:4 (amp.).

ispeziente (amp.) ↦ ispezient.

ispiré (gad.) ↦ inspiré.

istà (fas., bra., col.) ↦ isté.

istade (amp.) ↦ isté.

istalé (gad., Badia) ↦ instalé.

istanza Ⓔ it. i(n)stanza 6 1833 instanzes pl. (DeRüM, SëiseMiAmisc1833-1995:254)
gad. istanza Badia istanza grd. istanza fas. istanza fod. istánza LD istanza MdR instanza
s.f. Ⓜ istanzes
richiesta rivolta ad un organo amministrativo o giurisdizionale (gad. DLS 2002, grd. F 2002; DLS 2002, fas. Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ istanza Ⓓ Gesuch
fé istanzes (MdR) Ⓘ essere insistente Ⓓ beharrlich sein ◇ a) Fajëis mo tant d’instanzes, ch’an ne ves pò desdì nia. Faŝëis mó tant d’instanzes, ch’aǹ ne ves pò desdì nìa. DeRüM, SëiseMiAmisc1833-1995:254 (MdR).

istanza (gad., Badia, grd., fas., LD) ↦ istanza.

istánza (fod.) ↦ istanza.

istanza (gad., Badia, grd., fas., LD) ↦ istanza.

isté Ⓔ AESTĀS (EWD 4, 112) 6 1763 istè ‘aestas’ (Bartolomei1763-1976:84)
gad. isté mar. isté Badia isté grd. instà fas. istà bra. istà fod. isté col. istà amp. istade LD isté MdR isté
s.m. Ⓜ istés
seconda stagione dell’anno, compresa, per l’emisfero boreale, tra il solstizio d’estate e l’equinozio d’autunno (gad. B 1763; A 1879; A 1895; G 1923; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; G 1923; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; G 1923; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1983; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ estate Ⓓ Sommer ◇ a) Che le vin da chëst ann ne sie tant bun che chël da l’ann passè pervia de les gran plöies ch’avun avü chëst isté, crëii Che le viǹ da quest an ne sie tant buǹ che quël da l’an passè per via de les graǹ pleujes ch’avuǹ avü quest isté, crëÿi DeRüM, VinChëstAnn1833-1995:287 (MdR); b) L’istà da aost l’é jit via n le scole, giusta che i fajea sescion. L’istà da Aost le žit via n le skole, justa ke i fažea šešióng. BrunelG, TomasKuz1861:1 (bra.); c) L’aisciöda y l’isté é passá inanter chëstes ligrëzes inozëntes L’ainsceuda e l’istè è passà inant’r chestes ligrezzes innozentes DeclaraJM, SantaGenofefa1878:53 (Badia)
d’isté (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002, fas. Mz 1976; DILF 2013, fod. Pe 1973; Pz 1989; Ms 2005, amp.) Ⓘ d’estate Ⓓ im Sommer ◇ a) D’istà é propio bel fora mont perché l’é tropa jent e trop bestiam lafora. Dista ö propio bel fôrô mont perchö lö tropa schent ö trop böstiam lafora. ZacchiaGB, DescrizionFascia1858*:3ZacchiaGB, DescrizionFascia1858*:3 (bra.); b) J. Ie l’é trëi invierns, che d’instà l’ova la ciajarina sa mont. S̄. Iö l’hè trëi iŋviergn, che d’iŋstà l’òva la caras̄ina sa mont. VianUA, JanTone1864:199 (grd.); c) E col vetrinario / Che s’in é śù d’istade? E col veterinario / Che si n’é zù d’istade? Anonim, Monumento1873:2 (amp.); d) D’isté, canch’al ê dër cialt D’istè, cang ch’el ē der cialt DeclaraJM, SantaGenofefa1878:40 (Badia).

isté (gad., mar., Badia, fod., LD, MdR) ↦ isté.

istes Ⓔ it. istesso 6 1811 istass; istassa (CostadedoiJM, InomReBaira1811-2013:158)
gad. istës Badia istescio grd. istës fas. istesc caz. istesc bra. istesc fod. istescio col. istesso amp. istesso
agg. Ⓜ istesc, istessa, istesses
esprime identità nel senso di ‘medesimo’ (gad., grd. Ma 1953, fas. R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; Ms 2005, amp. C 1986; DLS 2002) Ⓘ stesso Ⓓ selber, selbst ◇ a) Gejù adulerà! Ciarià per amor de me cul pëis dla crëusc, y l istës tëmp ve prëii dla bela grazia de purté cun frut l jëuf dëuc de vosc santiscimi cumandamënc. Giesu adulerà! ciarià per amor de me cul peis d’la crousch, i l’istès temp vœ preije d’la bella grazia dë purte cun frut ‘l schouf doutsch de vosc santisimi comandameintg. RungaudieP, LaStacions1813-1878:89 (grd.); b) Aon el Primissario / Che podea tegnì scora / Col istesso onorario / Che ‘l à anche ora Aon el Primissario / Che podéa tegni scora / Coll’ istesso onorario / Che l’á anche ora Anonim, Monumento1873:2 (amp.); c) Os istës l’ëis dit Os istess l’ais ditt DeclaraJM, SantaGenofefa1878:40 (Badia)
ester pro se istes (gad.) Ⓘ essere cosciente Ⓓ bei Bewusstsein sein, bei sich sein ◇ a) Canch’al ê spo pro se istës gnôl cun baiá, che fajô pora a vigni anima da bëgn. Cang ch’el ē spo pro sè istess gnēle cung baià, ch’fajō pora a vigne anima da bengn’. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:123 (Badia) ◆ l é istes (fas. DA 1973; Mz 1976; DILF 2013, fod. Pz 1989; Ms 2005) Ⓘ è lo stesso, non importa Ⓓ es ist egal, es ist gleich ◇ a) A. Na, ló no jon perché l’é l vin ciar e trist. B. Ah! L’é istesc. A. Ben, ben, jon. A. Na lo no schon perchö lö l’ving tschar ö trist. B. A! Lö listös. A. Bön, Bön schon. ZacchiaGB, DescorsFascegn1858*:2 (bra.); b) vèlch outa troon trop da lurèr e trop da risćèr. Chel a mi me l’é istesc. De lurèr son bon e paura no n’é. velk outa troon trop da lurer e trop da riščer. Kel a mi me l e istes. De lurer son bon e paura no n’è. BrunelG, Cianbolpin1866:13 (caz.)
enstes.

istës (gad., grd.) ↦ istes.

istës † (gad.) ↦ instës.

istesc (fas., caz., bra.) ↦ istes.

istescio (Badia, fod.) ↦ istes.

istesso (col., amp.) ↦ istes.

istint Ⓔ it. istinto 6 1873 istinto (Anonim, ManageriaComunal1873-1973:32)
gad. istint grd. istint fas. istint fod. istint, istinto amp. istinto LD istint
s.m. Ⓜ istinc
impulso, tendenza innata che provoca negli animali e nell’uomo comportamenti che consistono in risposte o reazioni caratteristiche (gad. DLS 2002, grd. F 2002; DLS 2002, fas. DLS 2002; DILF 2013, fod. DLS 2002, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ istinto Ⓓ Instinkt ◇ a) ‘L à un istinto assai curios / Par na scimia da pipà La un istinto assai curioso / Pàr na scimia da pipà Anonim, ManageriaComunal1873-1973:32 (amp.).

istint (gad., grd., fas., fod., LD) ↦ istint.

istinto (fod.) ↦ istint.

istituí (gad.) ↦ istituì.

istituì Ⓔ it. i(n)stituire ‹ ĪNSTITUERE (EWD 4, 96) 6 1873 istituisce 3 (Anonim, Monumento1873:2)
gad. istituí Badia instituí grd. istituì fas. istituir fod. istituì amp. istituì LD istituì