Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/52

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


aimarie
17


direi: Pare, ió éi ofendù Dio e anche vos, no son pì de-gno, che me ciamade vosc fiol ah! vòi toi sù, e zirei da el e direi: Pare, iò hei offendù Dio e anche vos, no son pi degno, che me ciamade vos fiol ConstantiniM, FiProdigoAMP1841-1986:255 (amp.); c) Ah! śon pu daos ra zapores / Del nosc vecio santo, e ‘l diou, / Lascia pu ch’el ten-de trapores / Ch’el no vien mai pì da un ciou. Ah! zon pu davòs ’a zapores / Del nosc’ vec’io santo, e ‘l diau, / Las-sa pu ch’el tende trapores / Ch’el no en mai pi da un c’iau. ZardiniB, Rudiferia1852:1 (amp.); a) A. Na, ló no jon perché l’é l vin ciar e trist. B. Ah! L’é istesc. A. Na lo no schon per-chö lö l’ving tschar ö trist. B. A! Lö listös. ZacchiaGB, DescorsFascegn1858*:2 (bra.); e) Canche chësc l à udù, criva ël de l cunsulé dijan: Ah, cumpere, ncuei me per, che no stajëis nia mel; ëis bona ciera, y sëis bel cueciun! Càŋchè chëst l’hà udù, criva ël del cunsolè dis̄àŋ: Ah, cumpère ën-coi më pèr, che no stas̄ëis nia mèl; ëis bòna ciöra, y sëis böllcuecen! VianUA, JanAmalà1864:200 (grd.); f) "Fi", i diji, "ara sides cun te, al vëgnes cun te le tesur plü prezius de nosc cör, de te veramënter dëgn! Ah, porti amur, y fá impara da Pere y Uma". "Fì", i diji, "ella sii cung tē, el ve-gne cung tè ‘l tesoro plou prezioso de nosc’ cour, de tè vera-mentr degno! Ah, porti amur, e fa impara da Pere e Uma". DeclaraJM, SantaGenofefa1878:4 (Badia).

ah (gad., mar., Badia, grd., fas., bra., fod., amp., LD, MdR) ↦ ah.

aha Ⓔ dt. aha 6 1838 aha (AgreiterT, ConLizonza1838-1967:130)
gad. aha mar. aha bra. aa
interiez.
indica che si ha compreso qualcosa (gad., bra. R 1914/99) Ⓘ ah Ⓓ aha ◇ a) Aha, mo ponsâi iu, / Cösc sará pa mio fre Jan / Co vá pa por cösc tru, / Por chë strada da zacan! Aha mo pungsai iú / Cösch sarapa mio Frö Schang! / Co vapa por chōsch trú, / Por che strada da zacang. AgreiterT, ConLizonza1838-1967:130 (mar.).

aha (gad., mar.) ↦ aha.

ahi (Badia) ↦ ai2.

ahimé Ⓔ it. ahimé 6 1878 ahimè (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:55)
gad. ahimé Badia ahimè
interiez.
esprime dispiacere, rimpianto, rammarico, pentimen-to (Badia) Ⓘ ahimé Ⓓ o weh, ach ◇ a) Ahimé (sospirâra te so cör), sc’ i podess pö ma avëi na aodla y n stlop de fi! Ahimè, (sospirāla te so cour) s’ i pudess’ pouma avei na odla e ‘ng stlōpp d’fì! DeclaraJM, SantaGenofefa1878:55 (Badia).

ahimé (gad.) ↦ ahimé.

ahimè (Badia) ↦ ahimé.

ahta Ⓔ dt. Acht (Lardschneider 1933:2) 6 1828 achta (PlonerM, VedlMut1828-1997:347)
grd. ahta, arta
s.f. sg.
intensa concentrazione fisica e mentale intorno a un determinato oggetto (grd. L 1933; F 2002) Ⓘ attenzione, ascolto Ⓓ Aufmerksamkeit, Beachtung
dé ahta (grd. L 1933; F 2002) Ⓘ prestare attenzione Ⓓ achtgeben ◇ a) Cëla vé, Jan da Raineles / N’i dà ahta ala beles Ciêla ve, Jean da Rainœlles / Ni da achta alla bœlles PlonerM, VedlMut1828-1997:347 (grd.).

ahta (grd.) ↦ ahta.

ai Ⓔ it. ahi 6 1878 ahi (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:91)
gad. ai mar. ai Badia ai, ahi fas. ai fod. ahi
interiez.
esprime dolore o rammarico improvviso (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998, fas. R 1914/99; DILF 2013, fod. Ms 2005) Ⓘ ahi Ⓓ au ◇ a) Ahi! (scraiel, cun usc döt apascionada) tö t’es l’anima de mia defunta sposa; y porcí vëgneste ciamó a me recordé mia colpa? Ahi! (scra-iel, cung usc’ dutt’ appassionada) tou t’es l’anima d’mia d’fonta sposa; e purcì vegneste ciamò a mè recordè mia colpa? DeclaraJM, SantaGenofefa1878:91 (Badia).

ai (gad., mar., Badia, fas.) ↦ ai.

(amp.) ↦ éi.

aica Ⓔ dt. Eiche 6 1878 aica (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:61)
Badia aica
s.f. Ⓜ aiches
albero a foglie decidue appartenente alla famiglia delle fagacee (quercus robur l.) (Badia) Ⓘ quercia Ⓓ Eiche ☝ rover.
lëgn d’aica (Badia) Ⓘ quercia Ⓓ Eiche ◇ a) La munt y la val ê cuertes de na novera tan alta, che les rames plü stersces di lëgns d’aica y de pëc se rumpî sot al pëis. La munt e la val ē cuertes de na nevera tang alta, che les rames plou stersces di lengn’s d’aica e d’pecc’ se rompia soutt’ al apeis. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:61 (Badia).

aica (Badia) ↦ aica.

aidar (moe.) ↦ daidé.

aiegher (fas.) ↦ liegher.

aiegrìa (fas., caz.) ↦ alegria.

aigner (moe.) ↦ igner.

ailò Ⓔ comp. di a + ilò (EWD 4, 23) 6 1832 alló (HallerJTh, FigliolProdigoCAZ1832:144)
gad. ailò Badia ailò fas. aló caz. aló bra. aló moe. aló
avv.
lì, in quel luogo (gad. Ma 1950; P/P 1966, fas. R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013) Ⓘ colà, là Ⓓ dort ◇ a) E dò no tropes dis dapò, che l’à abù sturtà dut ensema, l’é se n jit en n paìsc lontan, e aló l’à magnà duta la sia facoltà con viver melamenter. E do no tropes di dapó, che l’a abú sturtá dut insema, l’e s’ inshid in un paish lon-tan, e alló l’a magná duta la sia facoltá con viver mela-mente. HallerJTh, FigliolProdigoCAZ1832:144 (caz.); b) Aló ogneun se à fermà / Ogneun dassen l’à scutà Alò ognùn se ha fermà / Ognùn da seng l ha skutà BrunelG, MusciatSalin1845:9 (bra.); c) Dapò lasciame pur vegnir con vo, che volesse coscì ence gé jir aló Dapò lasame pur vegnir kon vo, ke volesi koši enče ğe ʒ̉ir aló BrunelG, Cianbolpin1866:19 (caz.).

ailò (gad., Badia) ↦ ailò.

aimaria Ⓔ AVĒ MARĪA (EWD 1, 67) 6 1858 aimaría (PescostaC, OrcoIocl1858-1994:235)
gad. aimaria mar. anmaria Badia aimaria grd. anmaria fas. aimarìa bra. aimarìa fod. aimaria col. aimarie amp. aimaria LD aimaria
s.f. Ⓜ aimaries
suono delle campane all’alba e specialmente al tra-monto (gad. P/P 1966; V/P 1998, grd. G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002, fas. R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; Ms 2005, amp. C 1986) Ⓘ avemaria Ⓓ Abendläuten, Ave-Maria -Läuten ◇ a) Vá do furnel a sorví sëgn tüa fia / y státun pro d’ëra fin al sonn dl’ Aimaria! Va dô fornel a servî śëgn tüa fia / y státen pro d’ëla fin al sonn dl’ aimaría! PescostaC, OrcoIocl1858-1994:235 (Badia); b) Infati i ge à dat infin l’Aimarìa, e i l’à lascià ló più mort che vif. Infatti i gö a dat infing l’ai Maria, e il la lassà lô piu môrt chö vif. ZacchiaGB, ContieFasciane1858*:2 (bra.); c) Ala pröma alba, al soné l’Aimaria / Al fô n spavënt coch’ i crëps rondenî! Alla prüm’ alba, al sonè l’Aimaria / Al fova ung spavaint cò ch’i crapp rendenía! PescostaC, MëssaPescosta1879:5 (Badia).

aimaria (gad., Badia, fod., amp., LD) ↦ aimaria.

aimarìa (fas., bra.) ↦ aimaria.

aimarie (col.) ↦ aimaria.