Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/473

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


front
438


front (fas., fod.) ↦ front.

frostí (mar.) ↦ forestier.

fruent (grd.) ↦ front.

frunt (gad., mar., Badia, LD) ↦ front.

frut Ⓔ FRŪCTUS (EWD 3, 335) 6 1763 frutti pl. ‘fructus, poma’ (Bartolomei1763-1976:81)
gad. früt mar. früt Badia früt grd. frut fas. frut fod. frut, fruto col. frut amp. fruto LD frut
s.m. Ⓜ fruc
1 prodotto della terra (gad. B 1763; A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1983; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ frutto Ⓓ Frucht ◇ a) Finalmënter chëla, che toma sula bona tiera ie chëi, che la scota su cun bon cuer, la usserva, y porta fruc n pazienza. Finalmënter chëlla, chë toma sulla bòna tièrra jèl chëi, chë la scota su con boŋ cuer, la osserva, y porta frutg in pazienza. VianUA, SumënzaSëna1864:195 (grd.); b) por ne n’ester a per di spinac, che o ne n’á früt, o n á de stlec pur nen est’r a per, d’i spinac’, che o nen à frutt, o n’à de stlettg’ DeclaraJM, SantaGenofefa1878:41 (Badia); c) nojeles, paromores, pomacian, y düc i früc da podëi mangé nuscelles, paromores, pomaciang, e duttg’ i fruttg’ da pudei mangiè DeclaraJM, SantaGenofefa1878:55 (Badia); d) Schmerzenreich i presënta ala uma na picera cücia de lat y n cëst cun früc Schmerzenreich i presenta alla uma na piccera cuccia d’làtt e ‘ng ceast cung fruttg DeclaraJM, SantaGenofefa1878:58 (Badia)
2 fig. conseguenza, effetto (gad., grd.) Ⓘ frutto Ⓓ Frucht ◇ a) Maria! da Gejù mi bën fajëde, / Che cun frut cuntemplëie la pëines śën. Maria! da Giesu mi beng faschade, / Chè cun frut cuntempleje la peines deseng. RungaudieP, LaStacions1813-1878:89 (grd.); b) Le früt dl picé saludâ chësc monn / intan che Corvara ciaoriâ tl sonn. L’früt dl pićé salodava chësc monn / intan che Corvara ciaoriava tel sonn. PescostaC, OrcoIocl1858-1994:234 (Badia)
frut de bosch (gad.) Ⓘ frutti di bosco Ⓓ Waldbeere ◇ a) Ara chirî debann n lëgn doi o n ander, por jí adassosta, o val’ früt de bosch por se paré la fan Ella chirì de ban ‘ng lengn’ doi o ‘ng andr, pur ji ad asosta, o val frutt d’bosc pur sè parè la fang DeclaraJM, SantaGenofefa1878:32 (Badia) ◆ porté frut 1 (gad.) Ⓘ fruttificare Ⓓ Früchte tragen ◇ a) Ai s’la vir tla comodité, porciche iló i porta la tera bi früc delicac Ei s’la vì t’la comoditè, purcicche illò i porta la terra bi fruttg’ delicatg’ DeclaraJM, SantaGenofefa1878:65 (Badia) 2 (gad., grd., fod.) Ⓘ fruttare Ⓓ nützen, fruchten ◇ a) A chësc lëur debe benedescion, che l porte dlonch si frut. A chëŝ lour dèbbe benedeŝioŋ, chë ‘l pòrte dlonch si frutt. PerathonerJA, Nseniamënt1865*:1 (grd.); b) Avè rejon, anzi me par che encia tra de lori un o l auter cugnesse, che la novità no n à portà i fruti che i sperava. Avè reson, anzi me par che enĉia tra de lori un o l’auter cognese, che la novità non ha portà i frutti che i sperava. AgostiniM, Dialogo1870*-2013:432 (col.); c) Idî benedësces chësc pice laur, ch’al portes bi früc de benedisciun contentëza y bugn costüms te nosta amabla patria ladina. Iddì benedesce chesc’ picce laur, ch’el porte bi frutti de benedisiung contentezza e bongn’ costumi te nosta amabil patria ladina. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:V (Badia).

frut (grd., fas., fod., col., LD) ↦ frut.

früt (gad., mar., Badia) ↦ frut.

fruto (fod.) ↦ frut.

fruzà (col., amp.) ↦ fruzié.

fruzé (gad.) ↦ fruzié.

früzé (mar.) ↦ fruzié.

fruzié Ⓔ * frutsar ‹ *FRŪSTIĀRE (Gsell 1989a:155) 6 1878 fruzzè (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:100)
gad. fruzié, fruzé mar. früzé Badia sfruzié, fruzé grd. fruzé, fruzië, sfruzië fod. fruzé col. fruzà amp. fruzà LD fruzé
v.tr. Ⓜ fruzia
ridurre in pezzi di piccole dimensioni (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; Pi 1967; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ rompere, spezzare, frantumare, sbriciolare Ⓓ zerbrechen, zerkleinern, zertrümmern, zerbröseln ◇ a) Signura ilustriscima sëgn sunsi ligher, ch’i Mori ne n’á fruzé mi ce blanch, deach’ Idî m’á conzedü d’ester presënt a chësc spetacul de doreja Signura illustrissima ſengn’ sungſi ligh’r, ch’i Mori nen à fruzzè mi ciè blanc, dea ch’Iddì m’à conzedù d’est’r pr’jent a chesc’ spettacol d’doreja DeclaraJM, SantaGenofefa1878:100 (Badia).

fruzié (gad.) ↦ fruzié.

fruzië (grd.) ↦ fruzé.

(mar.) ↦ fuech.

(mar.) ↦ fust.

füch (gad., Badia, MdR) ↦ fuech.

fucs Ⓔ dtir. fucs ‘fuchsfarben’ 6 1878 fucs (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:111)
gad. fucs Badia fucs
s.m. Ⓜ fucs
ottimo cavallo da sella di colore marrone-volpe (gad.) Ⓘ destriero Ⓓ Ross, Fuchs ◇ a) Oh i oress che chësc fucs ess ares, insciöch’ i n á inzai odü un depënt, ch’al parô, ch’al jiss sciöche le vënt. O i oress’ che chesc’ fucs essa ares, ingsceoucch’ i n’à zei udù ung depent, ch’el parō, ch’el jiss’ sceoucch ‘l vent. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:111 (Badia).

fucs (gad., Badia) ↦ fucs.

fudlé (grd.) ↦ fegolé.

fuech Ⓔ FOCUS (EWD 3, 336) 6 1763 da fug ‘incendo’ (Bartolomei1763-1976:76)
gad. füch mar. fü Badia füch grd. fuech fas. fech caz. fech bra. fech moe. föch fod. fuoch amp. fó LD fuech MdR füch
s.m. Ⓜ fuesc
1 complesso degli effetti calorici e luminosi prodotti dalla combustione (gad. B 1763; A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Mj 1929; Q/K/F 1983; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ fuoco Ⓓ Feuer ◇ a) a la ciera se podëssa pensé / che fosse sté de not pro fuoch alla Ciera se podas pense / che fosse ste di not pro fuoc PezzeiJF, TTolpei1805-2010:189 (fod.); b) Prëia la Berbora, ch’ara te dëides n püch, / Porcí [che] la dotrina ne pón ma tó fora de füch. Preja la Berbora, ch’arra të deide in puc, / Portgila dottrina ne pong ma tò fora dë fuc. PezzeiJF, MCamploj1819-2010:197 (Badia); c) per castigh é vegnù pien de fech e ardea. Un muge de jent i l’à vedù jir stroz pien de fech. per castig ö vögnu piöŋ dö föch ö ardöô. Un mugö dö schönt i la vödù schir strotz piöŋ dö föch. ZacchiaGB, MärchenSagen1858*:3 (bra.); d) Ciari, Iocl, ciari ciamó n pice püch! / Al spriza dai edli gran tizes de füch! Ćiari, Iocl, ćiari ćiamò n pice püch! / Al spriza dai ödli gran tizes de füch! PescostaC, OrcoIocl1858-1994:234 (Badia); e) T’as doi oce tanto biei… / i é lujentes come el fó… T’ as doi ocie tanto biei… / ie lugentes come el fò… DegasperF, ARaMeNoiza1860*-1975:109 (amp.); f) Chi che da jëunn se