Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/452

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


finalmenter
417


cina al funz dl cör chella storia, fin a ſengn’ mai aldida, l’à scommout cina al funz d’l cour DeclaraJM, SantaGenofefa1878:75 (Badia) ☟ finora fin a tant (gad., grd.) Ⓘ finché Ⓓ solange, bis ◇ a) i slungë la vita fin a tant, ch’ël pudëssa paië i debic y schlungiè la vita fin a tant, k’ œl pudæssa pajè i debitg PlonerM, Erzählung5GRD1807:47 (grd.); b) i arlungé la vita fina tant, ch’al podess paié i debic i arlungié la vita fiŋ a taŋt, ch’ël podess payè i debitŝ PlonerM, Erzählung5MAR1856:26 (mar.).

fin (grd., fod., col., amp., LD, MdR) ↦ fin2.

fin3 Ⓔ FĪNIS (EWD 3, 244) 6 1821 fina f. (PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:58)
gad. fin mar. fin Badia fin grd. fin fas. fin bra. fin fod. fin amp. fin LD fin
agg. Ⓜ fins, fina, fines
1 che dà, ai vari sensi dell’uomo, un’impressione gradevole di finezza, leggerezza e simile (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ delicato, fine Ⓓ zart, fein ◇ a) Sode e roba a boaton / e vestì de pano fin Sòde e ròba a boatón / e vestì de pano fin DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:112 (amp.); b) Touse da la zendalina, / Dai ciuzarins da marochin, / Dal camejot ben fat e fin Touze dalla tzendalina, / Dai tgiutzarinss da maroching, / Dal camelot beng fat e fing BrunelG, CianzonJentBona1856-2008:246 (bra.)
2 che ha maniere garbate e affabili nei rapporti con gli altri (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, fas. DILF 2013, fod. P/M 1985; Pz 1989; Ms 2005, amp. C 1986) Ⓘ gentile, elegante Ⓓ freundlich, fein ◇ a) Ce ben che ‘l é fin, / ‘l à chel Dio che dute sà, / el no abada un bagatin / al comando de chi là. Ce ben che l’e fin, / l’a chel Dio che dute sa, / el no abada un bagatìn / al comando de chi la. DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:117 (amp.); b) Sëgn coltiva la tüa anima fina, / fáte dé spo i napoliuns, / incö premio a prosc mituns. Sëgn coltiva la tüa anima fina, / fate dè spo i napoliuns, / incö premio a prosc mituns. DeclaraJM, MMiribung1857-1988:8 (Badia)
3 che denota scaltrezza, furbizia e simili (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. DLS 2002, fas. R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ astuto, intelligente Ⓓ klug, schlau ◇ a) Tu ies fauza, tu ies fina, / Tu ies furba, malandrina Tu ies fauza, tu ies fina, / Tu ies furba, malandrina PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:58 (grd.); b) ‘L à politiga e ‘l é fin, / ‘l à chel Dio che dute sà L’a polìtiga e l’e fin, / l’a chel Dio che dute sa DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:117 (amp.); c) Y la picia möta se miritâ bëgn döta chëra pora, deach’ ara desmostrâ n intendimënt asvelt y fin E la piccea mutta se meritā ben dutta chella pŏra, dea ch’ella demostrā ‘ng intendiment svelto e fing DeclaraJM, SantaGenofefa1878:2 (Badia).

fin (gad., mar., Badia, grd., fas., bra., fod., amp., LD) ↦

fin3.

fin † (gad.) ↦ fina2.

fin a (fas., caz., bra., moe.) ↦ fin2.

fin che (gad.) ↦ fina che.

fina (gad., mar., Badia, fod.) ↦ fin2.

fina che (gad., mar.) ↦ finache.

finache Ⓔ it. finché 6 1828 fin ke (PlonerM, CuraziansBula1828-1915:64)
gad. fina che, fin che mar. fina che Badia fin che grd. finché, fin che fas. fin che caz. finché bra. finché fod. finache, finche, fin che amp. finche, finché, fin che LD finché MdR finche
congiunz.
fino a che, fino a tanto che, fino a quando (gad. P/P 1966; V/P 1998, grd. DLS 2002, fas. R 1914/99; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ finché Ⓓ solange, bis ◇ a) Per fin che on saliva, / Svaiede pu mé: viva! Per fin ke on saliva, / Svajëde pu me: viva! PlonerM, CuraziansBula1828-1915:64 (grd.); b) Finch’ ël sofla le vënt da serëin, / Seraste pro tüć bëinvegnü Finch’ ël soffla le vënt da sërëiǹ, / Seraste prò tütg bëiǹ vegnü DeRüM, GunstGlückes1833-1995:292 (MdR); c) finché ‘l é vegnù fora so pare e ‘l à scomenzà a ‘l preà finché le vegnù fora so pare e l’ha scomenzà al preà ConstantiniM, FiProdigoAMP1841-1986:256 (amp.); d) Là, cardéme, ch’i ra studa / co na prescia r’ arsità, / ch’i se jonfa, fin ch’i suda / dal festide de crepà. La, cardeme, ch’i ra studa / co na prèsca r’ arsità, / ch’i se gionfa, finch’ i suda / dal festide de crepà. DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:112 (amp.); e) Con coragio i à continuà a jir / I nesc eroi con Recin / Fin che i é rué via Salin. Kon koraǧio i ha kontinuà a žir / I neš eroi kon Rečing / Fin ke i è ruè via Salìng. BrunelG, MusciatSalin1845:9 (bra.); f) sciöch’ al foss te na morona / stôl iló taché / fin ch’al gnô ciamé. scioch’ al foss te na murona / stêl ilò tachè / finch’ al gnê ćiamè PiccolruazA, Scassada1848-1978:70 (Badia); g) i’ slongé chësta vita, fin che l podëssa paié i debic i slungié quësta vita, fiŋ ch’el podessa paye i debitŝ PlonerM, Erzählung5FOD1856:27 (fod.); h) Finché t’ ies jëunn, o fi, sibes atënt a mi dutrines, / Tënieles tl cuer, cui fac mostreles, finché la vita tu fines. Fiŋchë t’jës s̄oun, o fì, sibbes attënt a mi duttrines, / Tëgn’les tël cuer, coi fatg mostr’les, fiŋch’ la vita tu fines. PerathonerJA, Nseniamënt1865*:1 (grd.); i) Oh conserved’ la gherlanda, Signur Primiziant, / Fin che Idî al gran cunt Ves chërda pa inant! Oh conservéd’ la gherlanda, Signur Primiziant, / Fing che Iddie al grang cunt Ves cárda pa inant! PescostaC, MëssaPescosta1879:5 (Badia).

finache (fod.) ↦ finache.

finada (gad., mar., Badia) ↦ fineda.

finalmente (fod., amp.) ↦ finalmenter.

finalmenter Ⓔ it. finalmente 6 1763 finalment ‘tandem’ (Bartolomei1763-1976:80)
gad. finalmënter mar. finalmonter Badia finalmënter grd. finalmënter fas. finalmenter fod. finalmente amp. finalmente LD finalmenter
avv.
alla fine, come ultima cosa, da ultimo (gad. B 1763; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; DLS 2002; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ finalmente Ⓓ endlich, schließlich ◇ a) Finalmonter ái ince aldí / Sën trëi domëgnes endolater / Te nosta dlijia tlo La Pli / encündenn les nozes de os cater. Finalmongter ai intgiö aldi / Söng tröi domönies ‘ng dolater / Tö noschta glischia tlo la pli / ’Ng cüngden lös notzös dö os cater. AgreiterT, ConLizonza1838-1967:130 (mar.); b) finalmente co ‘l aea arsa ra gora, / na boza de scarsela tira fora… finalmente co l’aèa arsa ra gora, / na boža de scarsela tira fora… DegasperF, TenpeAdes1862-1974:472 (amp.); c) Finalmënter ie ël jit da n paur, y l à petlà, che l ulëssa tò su per fant. Finalmenter jè ël s̄it dàŋ paur, y l’hà pëtlà, chël ulèss tò su per fànt. VianUA, FiProdigo1864:192 (grd.); d) Care spose finalmente, / Un eviva ve farei Care spose finalmente, / Un’ eviva ve farei DegasperF, ZambelliMichelli1872-1973:13 (amp.); e) Finalmënter dij l’ater: