Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/361

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.
doizent
326


doizent (col.) ↦ doicent.

dojento (amp.) ↦ doicent.

dolei Ⓔ DOLĒRE (EWD 3, 129) 6 1763 do ‘doleo’ (Bartolomei1763-1976:78)
gad. dorëi mar. dorëi Badia dorëi grd. dulëi fas. deler fod. dolei amp. doré LD dolei MdR dorëi
v.intr. Ⓜ dol
far male, procurare una sensazione di dolore (gad. B 1763; A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ dolere, far male Ⓓ schmerzen ◇ a) Ći te dôl pa mefo? / I à mè de će. Tütes les lesüres me dô. Iö n’à le minimo apetit e… in soma i me sënte dërt mal. Çhi te dol pa meffo? / J’ha mä de çhié. Tüttes les lesüres me dó. Jeu n’ha le minimo appetit e… iǹ somma i me sënte dërt mal. DeRüM, OhAmico1833-1995:256 (MdR); b) N pice müt de set a ot agn pitava mefo n dé e se lamentava ch’ël i dorô le vënter. Süa uma i dij: "Po sc’ ël te dô le vënter, mëste mefo avëi paziënza ‘Ǹ picće mütt de sett a òtt agn pittava meffo ‘ǹ dé e se lamentava ch’ël i dorô le vëntr. Süa uma i diŝ: "Pó ŝ’ ël te dó le vëntr, mësste meffo avëi paziënza DeRüM, MütPitava1833-1995:278 (MdR); c) Alessio! (chëst ê so inom), t’àl lascè desëin de te dorëi le vënter? Alessio! (quëst ê sò innom), t’ hal lasciè desëiǹ de te dorëi le vëntr? DeRüM, MütPitava1833-1995:278 (MdR); d) rovada a Cipro éra gnüda vilanamënter strabaciada da valgügn omi scelerá: de chësta cossa i dorôra zënza consolaziun y ara s’á ponsé de jí dal Re a se baudié ro̮ada a Cipro̮ ẹlla gnüda villanamåintr strabaććidada da valgügn o̮mi scẹlẹrati: dẹ casta co̮sa i do̮ro̲v’la zåinza co̮nso̮laziun, e alla s’ ha pẹnsè dẹ ži dal Re a sẹ bao̮diö PescostaC, DecameronIXBAD1875:652 (Badia).

dolei (fod., LD) ↦ dolei.

doleja Ⓔ deriv. di dolei (EWD 3, 129) 6 1878 doreja (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:89)
gad. doreja mar. doreja Badia doreja
s.f. Ⓜ dolejes
il fatto, la condizione di essere triste, come stato d’animo e come suo riflesso esteriore (gad. Ma 1950; P/P 1966; Pi 1967; V/P 1998) Ⓘ tristezza Ⓓ Traurigkeit ◇ a) y tla medema dlijia inalzé na pera por recordanza, cola scritöra a lëtres d’or, ch’i cuntass la storia de doreja de Genofefa, ince a chi ch’â da gní e t’la medemma dlisia inalzè na pera pur r’cordanza, colla scrittura a lettres d’or, ch’i cuntass’ la storia de doreja d’Genofefa, incie a chi ch’ā da gnì DeclaraJM, SantaGenofefa1878:89 (Badia); b) Signura ilustriscima sëgn sunsi ligher, ch’i Mori ne n’á fruzé mi ce blanch, deach’ Idî m’á conzedü d’ester presënt a chësc spetacul de doreja; sëgn möri cun ligrëza. Signura illustrissima ſengn’ sungſi ligh’r, ch’i Mori nen à fruzzè mi ciè blanc, dea ch’Iddì m’à conzedù d’est’r pr’jent a chesc’ spettacol d’doreja; ſengn’ mouri cung ligrezza. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:100 (Badia).

Dolo (mar.) ↦ Ijidoro.

dolor (fas., col., amp.) ↦ dolour.

Dolorich 6 1878 Dolricc (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:18)
gad. Dolorich Badia Dolorich
antrop.
(gad.) Ⓘ Dolorico Ⓓ Schmerzenreich ◇ a) Dopo ch’ara â perié dî assá ára tut la massaria dal’ega y á batié le bambin sot al inom Schmerzenreich (Dolorich, o, Rich de dolurs) o Laghermé: che sot a dolurs y leghermes êl gnü al monn. Dopo ch’ella ā p’riè dī assà à la tut la messarìa da l’ega e à battiè ‘l bambing soutt àl innom Schmerzenreich (Dolricc, o, Ricc de dolori) o Lagrimè: chè soutt a dulurz e legrimes ēle gnu àl mon. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:18 (Badia).

Dolorich (gad., Badia) ↦ Dolorich.

dolorojo (Badia) ↦ dolorous.

doloros (col.) ↦ dolorous.

dolorous Ⓔ it. doloroso (EWD 3, 122) 6 1813 dulorousa (RungaudieP, LaStacions1813-1878:92)
gad. dolorus Badia dolorojo grd. dulerëus fas. dolorous fod. dolorous col. doloros
agg. Ⓜ dolorousc, dolorousa, dolorouses
che dà, che provoca dolore fisico o morale (gad. P/P 1966, grd., fas. R 1914/99; DLS 2002; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; Ms 2005) Ⓘ doloroso Ⓓ schmerzlich, schmerzvoll ◇ a) cun la grazia de cunscidré suvënz cun frut vosta mort y pascion dulerëusa, ve prëie mo leprò dl gran don de sté scialdi te vosc sant amor culla grazia de conschidre suvenz cun frut vosta mort i paschion dulorousa, ve preje mò le prò del gran don de ste schaldi te vosch sant amor RungaudieP, LaStacions1813-1878:92 (grd.); b) in soma döt chël tan ch’ara savô de chëra storia dolorosa in summa dutt chel tang, ch’ella savō de chella storia dolorosa DeclaraJM, SantaGenofefa1878:86 (Badia); c) lascede odëi ostes mans, sc’ ares ne n’é moles dales leghermes doloroses lascede udei ostes mangs, s’ elles nen è moles dalles legrimes doloroses DeclaraJM, SantaGenofefa1878:125 (Badia).

dolorous (fas., fod.) ↦ dolorous.

dolorus (gad.) ↦ dolorous.

dolour Ⓔ it. dolore (Gsell 199b:228) 6 1763 dolor ‘dolor’ (Bartolomei1763-1976:78)
gad. dolur mar. dolur Badia dolur grd. dulëur fas. dolor fod. dolour col. dolor amp. dolor LD dolour
s.m. Ⓜ dolours
1 sensazione fisica che dà pena, che provoca malessere (gad. B 1763; A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ dolore Ⓓ Schmerz ◇ a) Dopo ch’ara â perié dî assá ára tut la massaria dal’ega y á batié le bambin sot al inom Schmerzenreich (Dolorich, o, Rich de dolurs) o Laghermé: che sot a dolurs y leghermes êl gnü al monn. Dopo ch’ella ā p’riè dī assà à la tut la messarìa da l’ega e à battiè ‘l bambing soutt àl innom Schmerzenreich (Dolricc, o, Ricc de dolori) o Lagrimè: chè soutt a dulurz e legrimes ēle gnu àl mon. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:18 (Badia)
2 stato d’animo di profonda tristezza, d’angoscia, di disperazione (gad. B 1763; A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ dolore Ⓓ Leid, Schmerz ◇ a) Maria anconta tlo cun gran dulëur si Fi. Maria inconta clò cun gran dulour si Fi. RungaudieP, LaStacions1813-1878:89 (grd.); b) N fi n pü’ plü vedl co tö, unich fi de na uma, desco tö a me, â messü morí; y an ne se pó imaginé, ci dolur che la uma â ’Ng fì, ‘ng pū plou ved’l co tou, unico fì d’na uma, desco tou a mè, ā m’ssè morì; e ang nè sè pò immaginè, ci dulur ch’l’a uma ā DeclaraJM, SantaGenofefa1878:73 (Badia); c) Muessa unì da tëmp n tëmp sëura de vo dis tëurbli, sfertunes y dulëures, afinché deventëise bona jënt. múesa̤ uní da̤ ta̤mp n ta̤mp sóura̤ dę vo dis tóurdli, šfę̆rtúnęs i dulóuręs, a̤fíŋ kę dęvęntáiz-ę bǫ́na̤ ža̤nt. RifesserJB, SurëdlPlueia1879:108 (grd.)
3 dolore o rimorso che si prova per aver fatto cosa