Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/282

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.
cura
247


cunfescion (grd.) ↦ confescion.

cunfescional (Badia) ↦ confescional.

cunfescionel (grd.) ↦ confescional.

cunfesciun (Badia) ↦ confescion.

cunfessé (grd.) ↦ confessé.

cunfessè (Badia) ↦ confessé.

cunfessëur (grd.) ↦ confessour.

cunfidé (grd.) ↦ confidé.

cunfidënza (grd.) ↦ confidenza.

cunfin (grd.) ↦ confin.

cunfiné (grd.) ↦ confiné1.

cunfort (grd.) ↦ confort.

cunfront (grd.) ↦ confront.

cunfurtè (MdR) ↦ conforté.

cunfus (grd.) ↦ confus.

cunià (grd.) ↦ cugné.

cunsacrazion (grd.) ↦ consacrazion.

cunsagré (grd.) ↦ consacré.

cunscidrazion (grd.) ↦ conscidrazion.

cunscidraziun (Badia) ↦ conscidrazion.

cunscidré (grd.) ↦ conscidré.

cunseguënza (grd.) ↦ conseguenza.

cunsëi (grd.) ↦ consei.

cunselazion (grd.) ↦ cunsulazion.

cunselé (grd.) ↦ consolé.

cunsenië (grd.) ↦ consegné.

cunservé (grd.) ↦ conservé.

cunsië (grd.) ↦ consié.

cunsolaziun (Badia) ↦ consolazion.

cunsonant (Badia, grd.) ↦ consonant.

cunsulazion (grd.) ↦ consolazion.

cunsum (grd.) ↦ consum.

cunsumé (grd.) ↦ consumé.

cunt (gad., mar., Badia) ↦ cont.

cuntadin (grd.) ↦ contadin.

cuntamënt (gad., Badia) ↦ contament.

cunté (gad., mar., grd.) ↦ conté1.

cunté (gad., mar., grd.) ↦ conté2.

cuntè (Badia) ↦ conté1.

cuntè (Badia, MdR) ↦ conté2.

cunteja (gad., mar., grd.) ↦ conteja.

cunteja (grd.) ↦ contesa.

cuntemplazion (grd.) ↦ contemplazion.

cuntemplaziun (Badia) ↦ contemplazion.

cuntemplé (grd.) ↦ contemplé.

cuntenì (grd.) ↦ contegnì.

cuntënt (Badia, grd.) ↦ content.

cuntenté (grd.) ↦ contenté.

cuntentè (Badia) ↦ acuntenté.

cuntentëza (Badia, grd.) ↦ contenteza.

cuntia (gad., grd.) ↦ contia.

cuntigní (Badia) ↦ contegnì.

cuntinué (grd.) ↦ continué.

cuntlujion (grd.) ↦ conclujion.

cuntra (gad., mar., Badia, MdR) ↦ contra.

cuntrada (Badia) ↦ contreda.

cuntrario (Badia) ↦ contrar.

cuntrat (Badia, grd.) ↦ contrat.

cuntreda (grd.) ↦ contreda.

cuntrer (grd.) ↦ contrar.

Cuntruni 6 1828 Kuntruni (PlonerM, CuraziansBula1828-1915:64)
grd. Cuntruni
topon.
gruppo di case a bula in val gardena (grd.) Ⓘ Cuntruni Ⓓ Cuntruni ◇ a) Vardëde che deguni / Sëura y sot Cuntruni / Ne vede a se dané / Tl infiern po a cheghé. Vardëde ke deguni / Sëura i sot Kuntruni / Ne vede a se danè / Tel infiern po a keghè. PlonerM, CuraziansBula1828-1915:64 (grd.).

Cuntruni (grd.) ↦ Cuntruni.

cunvegnënt (Badia) ↦ convenient.

cunvenì (grd.) ↦ convegnì.

cunvenient (grd.) ↦ convenient.

cunvënt (Badia, grd.) ↦ convent.

cunversazion (grd.) ↦ conversazion.

cunversaziun (Badia) ↦ conversazion.

cunvertì (grd.) ↦ convertì.

cunzeder (grd.) ↦ conzede.

cuoe (amp.) ↦ cueje.

cuoga (fod.) ↦ cuega.

cuoi (amp.) ↦ cuoe.

cuoje (fod.) ↦ cueje.

cuor (fod., amp.) ↦ cuer.

cuore (amp.) ↦ cuer.

cuossa (fod.) ↦ cuessa.

cupé (grd.) ↦ copé.

cupië (grd.) ↦ copié.

cura Ⓔ it. cura ‹ CŪRA (EWD 2, 364) 6 1631 (matte) Cura (Proclama1631-1991:156)
gad. cura Badia cüra grd. cura fas. cura fod. cura amp. cura LD cura MdR cüra
s.f. Ⓜ cures
1 interessamento sollecito e costante per qualcuno o qualcosa; riguardo, attenzione (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ cura Ⓓ Pflege, Sorge ◇ a) ma po vën chësta safuieda dala richëzes, dai plajëies, y dala cura per la cosses de chësc mond ma pò vëŋ chësta saffujèda dalla ricchëzzes, dai plas̄ëies, y dalla cura per la còsses de chëst mond VianUA, SumënzaSëna1864:195 (grd.); b) por chësc confidi dagnora ad Ël la cura de tüa vita pur chesc’ confidi dagnara ad El la cura d’tua vita DeclaraJM, SantaGenofefa1878:97 (Badia)
2 territorio con chiesa propria, sottratto alla giurisdizione del parroco e affidato a un curato (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998, grd. G 1923; L 1933; Ma 1953) Ⓘ curazia Ⓓ Kuratie ◇ a) Sci, sce l ie drët a Die, / Dut bon, dut drët, dut bel. / Chësc scrij ënghe Matie / Tla cura da Ciastel. Shi, she l’ie drët a Die, / Dut bon, dut drët, dut bel. / Këst skrish ënke Matie / Tla kura da Ciastel. PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:57 (grd.); b) Scebëgn ch’al á tan lauré / Na te gran cöra a manajé / Fôl impó incö dër gaiert / Y bunfrësch adora y tert. Sëbaing ch’Al ha tang laurè / Na te gran cüra a manasè / Folle inpo incö dar gaiert / E bung frasc adora e tert. PescostaC, SonëtCoratBadia1852:2 (Badia)
avei cura (gad., grd. F 2002, fas. Mz 1976, fod. Ms 2005, MdR) Ⓘ avere cura di Ⓓ sorgen für ◇ a) Al bambin al dat tratura / Y ova na gran cura. / A Gejù al dat la spëisa, / Che l maiova pra si mëisa. Al bambin al dat tratura / I ova na gran kura. / A Geſhù al dat la spëisa, / Ke l majova pra si mëisa. PlonerM, GratulazionMahlknecht1813-1915:61 (grd.); b) Oh no! Ëi à inće cüra ch’ëi sie prosc e da bëin. O[h] nò! Ei ha inçhié cüra ch’ëi sie proŝ e da bëiǹ. DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:265 (MdR); c) dess i genitori menè sü mütuns dërt bëin e die a scola, e avëi cüra, ch’ëi vëgne chilò dërt bëin instruis, e imparè tröp dess i genitori menè sü müttuns dërt bëiǹ e die a scòla, e avëi cüra, ch’ëi vëgne quilò dërt bëiǹ instruis, e impare treup DeRüM, Al-