Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/279

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


cuessa
244


chessa e l ge l’à dat lö scasi ruà enfing sun som mô non aöa più tscharn, mô öl sin a taà subit un tok schu dönô chösô ö öl göl a dat ZacchiaGB, Filamuscia1858*:11 (bra.) ☟ ga-

lon.

cuessa (grd., LD) ↦ cuessa.

cuestion (grd., bra., fod., amp.) ↦ chestion.

cuestiun (Badia) ↦ chestion.

cuesto Ⓔ forma alterata di ven. queto ‘quieto’  ? 6 1873 questo (Anonim, ManageriaComunal1873-1973:34)
amp. cuesto
agg. Ⓜ cuesti, cuesta, cuestes
pieno di tranquillità (amp.) Ⓘ quieto Ⓓ ruhig ◇ a) Un cian de bela raza / Che da turco el porta el gnon / ‘L à el pelo longo; ‘l é da caza / Molto cuesto ma teston. Un ciàn de bella razza / Che da turco el porta el gnόn / L’à el pelo longo; le da caza / Molto questo ma testόn. Anonim, ManageriaComunal1873-1973:34 (amp.).

cuesto (amp.) ↦ cuesto.

cufà (col.) ↦ cufé.

cufé Ⓔ prelat. *CŪFFĀRE (vgl. ϰυφός) (EWD 2, 340) / relazione con CUBĀRE? (GsellMM) 6 1878 coffada (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:32)
gad. cufé mar. cüfé Badia cufé grd. cufé fas. cufèr fod. cufé col. cufà LD cufé
v.rifl. Ⓜ se cufa
piegarsi sulle ginocchia quasi sedendosi sui calcagni
p.p. come agg. Ⓜ cufés, cufeda, cufedes
seduto sui calcagni (gad.) Ⓘ accovacciato Ⓓ hockend ◇ a) Indespó cufada sot al lëgn, le bambin strënt al cör, cun les mans tignides sö ôta cui edli a Idî en leghermes aspetera l’alba en chëra devota posiziun. In despò coffada soutt’ al lengn’, ‘l bambing strent al cour, colles mangs tignides sou ōta cui oudli a Iddì in legrimes aspett’la l’alba in chella devota posiziung. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:32 (Badia)
se cufé (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. DLS 2002, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ accoccolarsi, piegarsi, chinarsi Ⓓ niederhocken, sich bücken, sich ducken ☟ se cucé.

cufé (gad., Badia, grd., fod., LD) ↦ cufé.

cüfé (mar.) ↦ cufé.

cufèr (fas.) ↦ cufé.

cugnà (fas.) ↦ cugné.

cugné Ⓔ COGNĀTUS (EWD 2, 219) 6 1835 cugne; cugnada f. sg.; cugnade f. pl. (RossiGB, LetteraFamiliare1835-1987:101)
gad. cogné mar. cogné Badia cogné grd. cunià fas. cugnà fod. cugné amp. cognà LD cugné
s.m.f. Ⓜ cugnés, cugneda, cugnedes
il fratello del marito o della moglie; il marito della sorella o della cognata (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Mj 1929; Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ cognato Ⓓ Schwager ◇ a) A te Jan dal Pech, mio bun cogné, / Te diji desco a mio fre A tö Schang dal pöch bung cügnö! / Tö dischi desco a mio frö AgreiterT, ConLizonza1838-1967:132 (mar.); b) Sën ái ince iu ciafé / Na cognada nea. Söng ai n’tgiö iu tschafö / Na cugnada nèa AgreiterT, ConLizonza1838-1967:132 (mar.).

cugné (fod., LD) ↦ cugné.

cugnësce (fod.) ↦ conesce.

cugnesse (col.) ↦ conesce.

cugniscënza (fod.) ↦ conescenza.

cuiam (grd.) ↦ curam.

cuié (col.) ↦ cueie.

cuieneda (grd.) ↦ coioneda.

cuierta (fod.) ↦ cuerta.

cuieté Ⓔ it. quietare 6 1878 quietè (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:94)
gad. cuieté Badia cuieté
v.tr. Ⓜ cuieteia
rendere calmo e tranquillo (gad.) Ⓘ quietare Ⓓ beruhigen
se cuieté (gad.) Ⓘ quietarsi Ⓓ sich beruhigen ◇ a) A chëstes parores s’ál cuieté le möt, y stá a i ciaré y a conscidré Sigfrid. A chestes parores s’ àle quietè ‘l mūtt, e sta ai ciarè e a considerè Sigfrid. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:94 (Badia).

cuieté (gad., Badia) ↦ cuieté.

cuindi Ⓔ it. quindi 6 1878 quindi (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:III)
gad. cuindi Badia cuindi
congiunz.
di conseguenza, per tale motivo, perciò, a causa di ciò (gad.) Ⓘ quindi, perciò Ⓓ deswegen, also ◇ a) Chësc liber é por düc i ladins, cuindi oressi tigní poscibilmënter la mesaria, tra la pronunzia en Badia y Marou Chesc’ liber e pur duttg’ i Ladings, quindi oressi tignì possibilment’r la meseria, tra la pronunzia in Badia e Marêo DeclaraJM, SantaGenofefa1878:III (Badia); b) chi che tëm Idî, ne n’á nia ater da temëi. Cuindi, mia cara sposa, mët en pesc tüa afliziun, y stá zënza fistide por mi destin. chicche tem Iddì, nen ha nia at’r da temei. Quindi, mia cara sposa, mett’ in pesc’ tua affliziung, e sta zenza fastide pur mi desting. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:8 (Badia).

cuindi (gad., Badia) ↦ cuindi.

cuiné (grd.) ↦ coioné.

cuineda (grd.) ↦ cuieneda.

cuint Ⓔ it. quinto ‹ QUĪNTUS (EWD 2, 342) 6 1813 quinta f. (RungaudieP, LaStacions1813-1878:90)
gad. cuint mar. cuinto Badia cuinto grd. cuint, cuinto fas. quinto bra. quinto fod. cuinto amp. cuinto LD cuint
num. Ⓜ cuinc, cuinta, cuintes
corrispondente al numero cinque in una successione o in una classificazione (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ quinto Ⓓ fünfter ◇ a) V’adore pra chësta cuinta Stazion, salvator amabl V’adore pra chasta quinta Stazion, salvator amabl RungaudieP, LaStacions1813-1878:90 (grd.); b) L quinto po ben Luisi / Con chi bie eies griji, / Però no l’é sentù rejonar / L’é cognosciù tel grignar L’quinto pa beng Luisi / Kon ki bie éjes griži, / Però no l hë sentù režonár / L he kognošu tel grignár BrunelG, MusciatSalin1845:5 (bra.).

cuint (gad., grd., LD) ↦ cuint.

cuinto (mar., Badia, grd., fod., amp.) ↦ cuint.

cuinuem (grd.) ↦ cognom.

cuion (grd.) ↦ coion.

cují (gad., mar., Badia) ↦ cujì.

cujì Ⓔ CŌNSUERE (EWD 2, 343) con cambio di coniugazione 6 1763 coschì ‘sarcio, suo’ (Bartolomei1763-1976:75)
gad. cují mar. cují Badia cují grd. cujì fas. cojir fod. cujì amp. cojì LD cujì
v.tr. Ⓜ couj, cujion, cujì
congiungere due o più pezzi di tessuto passando attraverso di essi un filo con l’ago (gad. B 1763; A 1879;